Locuințele pentru tineri rămân, ANL dispare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență care desființează două instituții din subordine – Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) și Institutul Național de Administrație (INA) – și le transformă în departamente ale ministerului.

Pasul este prezentat de ministrul Cseke Attila drept „o măsură radicală de eficientizare”: 512 posturi tăiate, 22,6 milioane de lei economisiți anual și o structură mai suplă cu 808 angajați.

„Prin această reorganizare reducem personalul cu peste 16 %, desființăm 74 de posturi ocupate la ANL și transferăm 50, prin concurs, în minister. Construcția de locuințe rămâne prioritară, dar trebuie să lucrăm mai productiv”, a declarat ministrul, insistând că personalul MDLPA gestionează deja investiții „de zece ori mai mari” cu un număr mai mic de oameni.

Ce se schimbă pentru programele de locuințe

* Programul ANL nu dispare, ci va fi relansat sub un nou brand, „Alexandru Cișmigiu”, pe care ministerul îl anunță ca „de peste zece ori mai eficient”.

* Contractele aflate în derulare – 6 318 locuințe solicitate de 218 primării și 16 consilii județene – vor fi predate autorităților locale; MDLPA rămâne finanțator.

* Fondurile colectate din chirii și din vânzarea locuințelor ANL trec integral la minister și vor fi folosite, potrivit proiectului, tot pentru „cheltuieli curente și de capital, inclusiv pentru noul program”.

Replica angajaților ANL: „Nu eficiența e miza, ci resursele”

Salariații agenției contestă logica ordonanței. Într-un comunicat intern, aceștia reamintesc că ANL are autonomie financiară, salariile și cheltuielile de funcționare fiind acoperite din fonduri proprii (vânzări de locuințe, chirii și împrumuturi BDCE) și nu din bugetul de stat:

„Economia reală constă în desființarea a 74 de posturi plătite din veniturile noastre și angajarea a 50 de oameni pe bani publici. Nu este o reducere bugetară, ci un transfer de costuri”, afirmă reprezentanții agenției, care invocă și un cost unitar de construcție sub 900 euro/mp – mai mic, spun ei, decât în proiectele similare ale ministerului.

Angajații subliniază că, din 2021, ANL a eliminat deja 52 de posturi și nu are arierate la plată, în timp ce „alte programe ale MDLPA” întârzie la decontări. Ei avertizează că abandonarea expertizei proprii va împovăra primăriile, care nu dispun de personal tehnic pentru a duce proiectele la capăt.

Care este urgența?

Ministrul Cseke invocă nevoia de austeritate și reforma resurselor umane. Criticii răspund că auditul Curții de Conturi asupra ANL nici măcar nu a fost finalizat, iar noul mecanism riscă să blocheze șantierele în derulare. În plus, fondurile din vânzarea locuințelor, ținute până acum într-un cont dedicat, vor intra la bugetul MDLPA – un detaliu pe care sindicatele îl consideră „miza reală”.

Pentru beneficiari – tinerii chiriași ai blocurilor ANL, medicii și profesorii care așteaptă locuințe de serviciu – efectele se vor vedea abia anul viitor. Până atunci, ordonanța trebuie aprobată de Guvern, iar în 15 zile să apară noua hotărâre de funcționare a ministerului. Dacă procedura va decurge fără sincope, primele locuințe din programul „Alexandru Cișmigiu” ar urma să intre în execuție în 2026.

Reper de eficiență sau eroare strategică?

În ultimii 25 de ani, ANL a livrat peste 42 000 de apartamente și coordonează încă 14 000 de cereri active. Transformarea agenției într-o direcție ministerială va arăta, în curând, dacă promisiunea „de zece ori mai bun” se verifică în teren sau dacă, dimpotrivă, se confirmă îngrijorarea celor care spun că „e mai ușor să dărâmi decât să construiești”.