Lemnul din pădure, mai greu de furat. Teoretic...

La 1 Noiembrie a intrat în funcțiune Programul de Trasabilitate a Masei Lemnoase, pe scurt SUMAL, un instrument în care autoritățile își pun toate speranțele pentru a combate tăierile ilegale și furtul de lemn din pădure. Totuși, spun anumite organizații non-guvernamentale, pentru a funcționa optim, SUMAL ar fi trebuit să fie însoțit de câteva măsuri legislative și practice.

Cum funcționează SUMAL

SUMAL este o bază de date în care companiile și transportatorii lemnului trebuie să introducă toate datele acțiunilor făcute în pădure: locul exploatării, cantitățile tăiate, numerele de înmatriculare ale camioanelor, fotografii cu lemnul încărcat, avizele, traseul mașinilor și chiar elemente de localizare continuă prin GPS. Aceste date vor putea fi accesate de tot personalul de control al autorităților de mediu, de la pădurari, comisari și inspectori până la Jandarmerie și Poliție. În plus, datele din SUMAL vor putea fi accesate de noi toți prin intermediul aplicației Inspectorul Pădurii. Dacă vedem un transport sau o exploatare de lemn și dorim să-i verificăm legalitatea, intrăm pe Inspectorul Pădurii. Mihai Drăgan, director de comunicare în Ministerul Mediului, spune că Inspectorul Pădurii este interfața SUMAL pentru cetățeni astfel că putem accesa baza sa de date dacă ni se pare suspect un transport sau o exploatare de lemn. Aici găsim inclusiv 3 fotografii ale camionului încărcat cu lemne atunci când a plecat de la locul exploatării iar dacă observăm diferențe de volum putem raporta neregulile. Mihai Drăgan spune, de altfel, că autoritățile contează pe acest ajutor al populației în a raporta neregulile observate.

Observațiile ONG-urilor de mediu

De cealaltă parte, activiștii de mediu spun că SUMAL are câteva lacune iar Ministerul Mediului nu a prea ținut cont de sugestiile de îmbunătățire înaintate de ONG-uri în ultimul an. Radu Vlad, WWF România, afirmă că prima lacună se referă la faptul că lemnul din pădure este măsurat pe picior, adică înainte de tăiere, astfel că aproximările pot avea erori de câțiva metri cubi pentru fiecare transport. Mai mult, dacă vrei să fentezi SUMAL, poți supra-încărca un camion cu pâna la 10 metri cubi față de aviz, și nu ai dosar penal ci doar amendă între 1000 și 5000 de lei. Iar în condițiile în care controalele reușesc să acopere doar 1% din transporturi supraîncărcarea poate deveni o afacere bănoasă pentru companiile care sunt dispuse să piardă un transport dar să câștige infinit mai mult prin supraîncărcarea celorlalte transporturi necontrolate de autorități. Teoretic, spune Radu Vlad, o companie care vrea să păcălească sistemul poate supraîncărca 100 de camioane și va pierde unul singur. Dacă extrapolăm la întreaga Românie, vedem că există 2,4 milioane de avize primare, adică transporturi din pădure. Dacă am presupune, prin absurd, că fiecare camion are o supraîncărcare de 10 m cubi, vedem că din pădurile României ar putea să dispară 20 de milioane de metri cubi de lemn fără să poată fi stabilită o singură infracțiune. Asta e ceea ce poate oferi SUMAL. Cine și-ar mai lua bilet de autobuz dacă sunt puține controale, și acelea anunțate, iar amenda este sub prețul biletului?

Astfel, spune Radu Vlad, se vede faptul că SUMAL este un instrument excelent de trasabilitate a documentelor și transporturilor, dar nu și a cantităților de lemn, cele care sunt doar aproximate.

Și ar mai fi ceva: SUMAL contabilizează operatorii care exploatează, transportă și vând lemn cu documente. Dar ce facem cu cei care fură pur și simplu, cei care nu au documente? De unde și sugestia WWF că sistemul SUMAL ar trebui dublat de un sistem de supraveghere video amplasat eșantionat pe drumurile de ieșire din pădure. Un sistem care, mutat ditr-o zonă în alta, să surprindă modul de operare al hoților de lemne pentru a ne adapta controalele. Pentru că multe controale sunt în timpul săptămânii însă hoții fură adesea în nopțile din weekend. Reprezentanții WWF au testat de două ori acest sistem. Prima dată camerele video au fost furate însă continuă proiectul pentru a-l îmbunătăți.

WWF România, Declic, Agent Green, Conservation Carpathia sau Greenpeace sunt doar câteva din ONG-urile de mediu care spun că autoritățile române nu trebuie să se oprească la punerea în funcțiune a programului SUMAL pentru că metodele hoților de lemne se rafinează constant.

(PH)