Legea salarizării unitare a fost finalizată

Legea salarizării unitare, pentru care guvernul vrea să-şi asume răspunderea, a fost finalizată în urma unei şedinţe fulger a executivului.

Este vorba de legea cadru cu prevederi generale privind salarizarea bugetarilor şi despre legea care stabileşte cât şi cum vor fi plătiţi aceştia anul viitor.

Nu au fost aduse mari modificări, doar o mică parte din amendamentele depuse fiind acceptate.

Douăzeci şi patru de amendamente au fost aduse de parlamentari legii salarizării unitare, cât şi celei de aplicare efectivă a acesteia în 2011, însă guvernul a acceptat doar şase.

Acestea au fost introduse în forma finală a celor două acte normative.

Dacă deputaţii au înaintat peste 20 de amendamente, senatorii au ales să sprijine doar o singură modificare. În acest sens, ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, declara că amendamentele acceptate nu aduc modificări modului de salarizare, ci doar unor competenţe ale funcţionarilor.

Premierul afirma recent că cea mai importantă prevedere a acestor legi, asupra cărora guvernul îşi va asuma mâine răspunderea în faţa parlamentului, este majorarea cu 15% a salariilor de bază din luna octombrie în 2011, dar şi o majorare a salariului minim brut pe ţară de la 600 la 670 de lei.

Şi asta pentru că România trebuie să se încadreze într-un deficit de 4,4% anul viitor şi o masă salarială de 39 de miliarde de lei, necesară pentru susţinerea celor peste 1.300.000 de bugetari.

Raportul salariu minim/maxim, de 1 la 15

Prin noua lege a salarizării unitare se intenţionează crearea unei noi ierarhii a salariilor de bază în funcţie de şapte criterii, cum ar fi cunoştinţele, experienţa, creativitatea, coordonarea, comunicarea şi o simplificare a sistemului de salarizare.

Noul act normativ propune o grilă cu un raport între salariul minim de bază şi cel maxim de 1 la 15.

A fost redus, totodată, şi numărul coeficinţilor de ierarhizare, de la 164 la 110.

În ceea ce priveşte stimulentele, premierul Emil Boc afirma că noua lege rezolvă şi această problemă instituţional.

Ele vor fi incluse în salariul de bază şi se vor acorda doar pe criterii de performanţă. În ceea ce priveşte acordarea în 2011 a celui de-al 13-lea salariu sau a primelor de vacanţă, Emil Boc afirma că aceste drepturi vor fi suspendate.

Sindicatele sunt nemulţumite

Sindicatele sunt nemultumite atât de lărgirea grilei de salarizare, cât şi de coeficienţii prevăzuţi pentru anumite categorii de bugetari.

"Prioritatea României, în viziunea noastră şi a întregii mişcări sindicale, a fost, în primul rând, sănătatea, educaţia, cercetarea, cultura. Am spus ca să se găsească şi în coeficienţii grilei de salarizare pentru fiecare domeniu de activitate.

Din nefericire, am constatat că prioritatea este în declaraţii, iar pe hârtie, când discutăm de coeficienţi de ierarhizare pentru sănătate, învăţământ, cultură şi cercetare, o să constataţi că este la jumătatea grilei, iar peste jumătatea grilei sunt cei care fac parte din organele de represiune ale statului, ceea ce mi se pare o aberaţie, dacă considerăm că sănătatea, educaţia şi cultura nu sunt priorităţi şi sunt priorităţi alte ramuri de activitate sau domenii, care, de fapt, nu au decât alte competenţe în raport cu ceea ce am spus", spune liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu.

"A doua nemulţumire, plaja s-a modificat de la 1 la 15 şi constatăm că la ramurile la care am făcut trimitere au rămas îngheţaţi coeficienţii acolo, iar la cele la care am făcut trimitere înainte şi cele care se consideră prioritare au ajuns cu salariul la maxim 15, între 12, 13, 14. Învăţământul rămâne la 4, sănătatea la 5 şi mi se pare o aberaţie", a mai spus Iacob Baciu.

Acesta precizează că, împreună cu patronatele şi guvernul Tăriceanu, s-a stabilit ca până în 2014 salariul minim să fie 50% din salariul mediu.

Reprezentanţii sindicatelor s-au declarat în repetate rânduri nemultumiţi că guvernul nu ţine cont şi de propunerile lor pe marginea legii. Acesta este unul din motivele pentru care principalele confederaţii au decis să întrerupă dialogul cu executivul.

Cele cinci mari confederaţii sindicale reprezentative în România l-au anunţat pe premierul Emil Boc, într-o scrisoare deschisă, că au decis să se suspende din toate comisiile de dialog social, ministeriale şi judeţene, inclusiv din Consiliul Economic şi Social.

Sindicatele spun că guvernul le rezervă partenerilor sociali exclusiv rolul de figuranţi, fără să ţină cont de niciuna din propunerile şi solicitările lor.