Lansarea primului scut de forare destinat viitoarei Magistrale M6 de metrou

La București, a avut loc o ceremonie importantă pentru infrastructura de transport a capitalei, odată cu lansarea primului scut de forare destinat viitoarei Magistrale M6 de metrou. Evenimentul s-a desfășurat la viitoarea stație „Tokyo”, una dintre noile stații-cheie de pe traseu, unde s-au reunit oficialități de prim rang, între care prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și vicepremierul/ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Ceremonia marchează un moment de referință în evoluția proiectului: punerea în funcțiune a scutului de forare (tunelierul) care va săpa tunelul de metrou sub zone dens populate din nordul Bucureștiului, continuând extinderea rețelei subterane de transport către Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni).

Context și obiectivele Magistralei M6

• Conectivitate sporită: Proiectul Magistralei M6 urmărește să ofere prima legătură rapidă și directă între Gara de Nord, principalul nod feroviar al țării, și Aeroportul Henri Coandă, principala poartă aeriană a României. Prin această nouă rută, călătorii vor economisi timp prețios și vor avea o variantă de transport confortabilă și modernă.

• Traseu: Linia M6 este concepută ca o prelungire a rețelei existente de metrou, pornind de la stația 1 Mai (de pe Magistrala M4) și continuând, în etape, până la aeroport. Noua stație „Tokyo” este unul dintre punctele strategice de pe această rută, fiind planificată ca punct de corespondență și de legătură cu stația 1 Mai.

• Stații și infrastructură: Potrivit datelor oficiale, traseul M6 prevede construcția a 12 stații noi (etapa 1 Mai – Băneasa – Otopeni), fiecare denumită simbolic după diverse capitale sau locații reprezentative, printre care „Washington”, „Paris”, „Bruxelles” și „Tokyo”. Stația „Tokyo” își trage numele atât din colaborările internaționale privind finanțarea și expertiza tehnică (o parte a proiectului fiind inițial susținută de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională – JICA), cât și pentru a ilustra profilul global al capitalei românești.

• Finanțarea: Lucrările la Magistrala M6 beneficiază de o combinație de fonduri europene (prin programe precum POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare) și credite externe. Această abordare este menită să asigure sustenabilitatea financiară a proiectului și să respecte exigențele de mediu și calitate impuse de partenerii internaționali.

Ceremonia de lansare a scutului de forare

La stația „Tokyo”, oficialii și constructorii s-au reunit pentru a asista la lansarea scutului de forare – un tunelier de mari dimensiuni, proiectat să înainteze în subteran, excavând solul și montând elementele de beton armat ce formează tubul de metrou.

Discursurile oficialităților

• Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a subliniat în alocuțiunea sa importanța strategică a dezvoltării metroului bucureștean și necesitatea realizării unor proiecte de infrastructură de anvergură, care să susțină creșterea economică și mobilitatea durabilă.

• Sorin Grindeanu, responsabil cu portofoliul Transporturilor, a evidențiat rolul Magistralei M6 ca element cheie în modernizarea transportului public, menționând că lucrările evoluează conform calendarului asumat de autorități și constructori.

Tehnologia din spatele scutului de forare

Scutul de forare (sau TBM – Tunnel Boring Machine) este o mașinărie complexă, cu un cap rotativ masiv, echipată cu freze pentru spargerea și perforarea pământului. În urma săpăturii, materialul excavat este evacuat printr-o bandă transportoare, iar inelele prefabricate din beton se montează succesiv, consolidând tunelul. Această metodă reduce la minimum impactul de suprafață (gropi sau surpări), comparativ cu metodele vechi de construcție.

Beneficii și perspective

1. Reducerea timpilor de călătorie: Odată finalizată, Magistrala M6 va permite călătorilor să ajungă din zona Gării de Nord până la Aeroportul Henri Coandă în aproximativ 30 de minute. Această îmbunătățire semnificativă va spori atractivitatea capitalei pentru turiști și investitori.

2. Contribuția la dezvoltarea durabilă: Transportul subteran, electric și rapid este considerat o soluție ecologică, având un impact redus asupra poluării fonice și a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel, proiectul se aliniază țintelor europene și internaționale în materie de protecție a mediului.

3. Creșterea confortului urban: Extinderea rețelei de metrou reduce presiunea asupra traficului de suprafață, ceea ce poate duce la scăderea aglomerației și la un nivel de poluare mai scăzut în zonele centrale și nordice ale orașului.

4. Stimularea economiei locale: Proiectul creează locuri de muncă directe în faza de construcție și, ulterior, oportunități economice printr-o mai bună conectivitate pentru angajați și companii.

Provocări și etape următoare

• Termene de finalizare: Deși autoritățile își propun un calendar ambițios, trebuie avut în vedere că săpăturile și echiparea stațiilor necesită timp și soluții tehnice adaptate la condițiile de sol din București. Fiecare stație implică o logistică aparte, iar lucrările subterane se pot confrunta cu obstacole neprevăzute.

• Buget și monitorizare: Implementarea unui proiect de această anvergură solicită resurse semnificative. Asigurarea constanței fluxurilor financiare și monitorizarea cheltuielilor rămân prioritare pentru a evita întârzierile sau costurile suplimentare.

• Integrarea cu rețeaua existentă: Magistrala M6 trebuie să se îmbine fluent cu liniile de metrou existente (M1, M2, M3, M4 și M5), astfel încât pasagerii să beneficieze de legături rapide și de un orar bine corelat. Stația „Tokyo” devine un nod vital, deoarece realizează conexiunea cu stația „1 Mai” (Magistrala M4).

Ceremonia de la stația „Tokyo” și lansarea primului scut de forare reprezintă un pas crucial către realizarea uneia dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din România. Prezența prim-ministrului Marcel Ciolacu și a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, subliniază angajamentul Guvernului față de acest proiect de importanță strategică națională și regională.

Magistrala M6 promite să transforme modul în care locuitorii și vizitatorii capitalei se deplasează, oferind o rută rapidă, modernă și eficientă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Deși construcția implică numeroase provocări – de la aspectele geotehnice și financiare, până la coordonarea cu rețeaua deja existentă de metrou – beneficiile pe termen lung sunt considerabile: o capitală mai conectată, o scădere a congestionării rutiere și o mai bună calitate a vieții pentru bucureșteni.

Momentul lansării scutului de forare la stația „Tokyo” rămâne, astfel, simbolic pentru ambiția României de a-și moderniza infrastructura de transport în acord cu exigențele europene și nevoile tot mai mari ale unui oraș aflat în continuă dezvoltare.