Jurnalistul Bogdan Chirieac: Nu se poate să mai mergi şi cu SUA şi cu UE, fiindcă cele două nu mai au aceeaşi poziţie
"Apel matinal" - Invitat: Jurnalistul Bogdan Chirieac, editorialist DC News şi comentator de politică externă.
Articol de Radio România Actualităţi, 22 Ianuarie 2026, 09:26
Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Momente dificile ieri între Europa şi America, la Davos, în cadrul celei de-a 56-a ediţii a Forumului Economic Mondial, care se desfăşoară în acest an pe fondul unei profunde instabilităţi geopolitice internaţionale. Sunt acum în joc atât cooperarea transatlantică, dar şi viitorul european, atât timp cât tot ce înseamnă arhitectură internaţională de securitate se află, după discursul de ieri al preşedintelui Donald Trump, în zona incertitudinii.
Conform acestuia, Statele Unite ale Americii rămân motorul economiei mondiale şi singura putere care poate garanta securitatea Groenlandei, fără să folosească forţa armată. Ce urmează însă, ne interesează raportându-ne la România. Şi discutăm chiar acum cu jurnalistul Bogdan Chirieac, editorialist DC News şi comentator de politică externă. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa, vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie!
Mulţumiri întoarse şi de la "Matinal". Foarte interesantă tema reuniunii din acest an de la Davos: "Spiritul dialogului". Despre ce dialog însă putem vorbi, raportându-ne, evident şi la discursul lui Trump, în primul rând?
Nu e un lucru rău faptul că atâta lume luminată s-a întâlnit la Davos, faţă în faţă şi s-au ascultat unii pe alţii. Că n-a ieşit exact ceea ce ne-am fi aşteptat sau ceea ce ne-am fi dorit, că a ieşit ce ne-am aşteptat, adică haos, e altă poveste. Dar cred că singura modalitate în care putem să mai rezolvăm ceva este să continuăm dialogul. Deşi dialog cu preşedintele Trump în aceste vremuri nu e chiar o acţiune uşor de îndeplinit. Nu ştim, atât: dânsul ne-a spus că fosta ordine mondială a murit, practic. Dar nu ştim care este noua ordine mondială. E posibilă schimbarea graniţelor prin forţă şi ameninţarea cu forţa? Deci din 1975, de la Helsinki, lucrul acesta nu mai era posibil. Acum e posibil? Dacă Statele Unite anexează Groenlanda, /de ce/ a mai făcut războiul cu Rusia, că şi-a anexat Ucraina? Recunoaştem anexările făcute de Rusia în Ucraina, dacă e să recunoaştem anexarea Groenlandei? Deci sunt întrebări care pentru mine nu au niciun răspuns în aceste vremuri şi nu cred că vor duce omenirea către pace şi prosperitate, aşa cum s-a întâmplat în ultimele decenii.
L-am urmărit pe Donald Trump - un discurs ca de actor, cu ochii pe promptor de fiecare dată. Oare aceste declaraţii pe care le face sunt regizate?
Nu, omul e showman, căci a avut "The Apprentice" - "Ucenicul" şi în continuare joacă acest rol de la cea mai înaltă tribună din lume, ca să spunem aşa, Casa Albă. Aşa este Donald Trump. Văd că nu se opreşte doar la Groenlanda, adică ar vrea să anexeze şi Canada. Am văzut discursul excelent al premierului canadian Mark Carney, deci am văzut toate lucrurile astea. Problema este că e o scenă adevărată aici, unde mai sunt rachete, sunt şi rachete nucleare, sunt milioane de oameni, sunt interese economice copleşitoare şi, totuşi, se joacă în această direcţie. Foarte, foarte complicată situaţia şi România, în acest moment, nu are reacţie. Ne aşteptam să aibă reacţie. Înţeleg că, totuşi, România nu va semna Consiliul pentru Pace, care înţeleg că începe să fie semnat astăzi. Deci, România nu va face acest lucru, până acum, când din Europa a anunţat că îl va semna Ungaria. Nu ştim de alte state. Ştim că Franţa a refuzat. Problema pentru noi este că de aici încolo, nu ştim încotro mergem. Nu se poate să mai mergi şi cu SUA şi cu Uniunea Europeană, fiindcă cele două nu mai au aceeaşi poziţie, nu mai au o poziţie convergentă. Deci, trebuie cumva să alegi între SUA şi Uniunea Europeană. Dacă nu semnezi Consiliul pentru Pace, vom avea mari probleme cu SUA. Dacă îl semnezi, vom avea mari probleme cu Uniunea Europeană, care pare că nu vrea să semneze. Nu ştim ce trebuie făcut.
Da, chiar voiam să vă întrebăm, cum răspunde Uniunea Europeană presiunilor politice venite de la Casa Albă?
Nu răspunde bine. Oricum, am zice, chiar dacă Franţa şi Macron au avut primii iniţiativa să respingă participarea la Consiliul pentru Pace, fiindcă cu toţii ne bazăm pe Statele Unite - şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere militar, şi din punct de vedere politic internaţional, deci cu toţii ne bazăm pe Statele Unite. În momentul în care Statele Unite vin şi fac opinie separată în acest mod agresiv, pe ce să te bazezi? Sigur că Uniunea Europeană, la nivelul ei de dezvoltare, trebuia să fie mult mai unită şi să reprezinte în sine o forţă. Nu ne-am orientat la timp, n-am fost lăsaţi, n-au fost lideri cu viziune. La un moment dat, Uniunea Europeană va reprezenta în sine o forţă. Dar asta nu se va întâmpla mâine. O să dureze şi aranjarea militară a Europei va dura 10-15 ani, ca să fie o forţă credibilă de disuasiune. În momentul ăsta, însă, nu se poate vorbi de aşa ceva.
Apropo de reuniunea de la Davos, ştim bine, România nu a fost reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan. Cât de dificil este, din punct de vedere politic, să baleiezi aşa, între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană?
În curând nu o să mai fie dificil, fiindcă există riscul să te cerţi şi cu Statele Unite şi cu Uniunea Europeană. Există /.../ şi această posibilitate şi România e meşteră în a se aşeza între scaune. Dacă nu te duci la Consiliul pentru Pace, ai o problemă cu Statele Unite. Dacă te duci, ai o problemă cu Uniunea Europeană. Cum îţi aranjezi economia şi interesele politice externe în acest moment? Eu nu ştiu, de pildă. N-aş putea să sfătuiesc pe cineva cum să facem. Probabil că ar trebui convocat Parlamentul României. Probabil că ar trebui consultaţi marii profesori universitari în această ţară, Academia Română, oameni mari de afaceri, Banca Naţională a României, cu siguranţă. Mugur Isărescu ar trebui consultat în ce direcţie mergem. Şi împreună să iei o decizie, fiindcă e vorba de o decizie care ne va influenţa următoarele decenii. Păi i-am aşteptat pe americani după al Doilea Război Mondial, dar am rămas cu ochii zgâiţi pe cer, până au venit în 2002, când ne-a invitat Bush la Praga în NATO, aşa, şi acum să le întoarcem spatele. E o decizie. Nu vrem noi asta. Noi mergeam bine şi cu NATO, şi cu UE, şi cu SUA. Dar problema este că se pune în discuţie existenţa NATO, după cum ştim cu toţii şi ni s-a dat de înţeles la Davos. Cu Statele Unite nu ştim ce să facem. Uniunea Europeană nu este unită şi nu avem un punct de vedere comun. Păi Ungaria asemnează Consiliul pentru Pace. Putem avea în vedere reînvirea iredentismului în Transilvania? Eu nu îmi imaginez că aşa ceva mai este posibil. Dar cine ştie acum. Adică de ce n-a revendicat şi Ungaria Transilvania, de pildă, în acest moment istoric? O să spuneţi: nu, că nu se... Da, nu, e absurd, de acord, dar şi anexarea Groenlandei era absurdă, să ştiţi. Acum nu mai este. E pe cale să se înfăptuiască.
Da, acelaşi Donald Trump a retras ameniţarea, şi s-a sucit, cum spunem noi românii, de a impune taxe vamale unor ţări pentru poziţia lor faţă de Groenlanda. Dar ce se întâmplă, de fapt, la nivel global, şi cu războiul din Ucraina, şi cu întâmplările din Iran, şi cu Taiwanul?
Se întâmplă că nu ştim ce se întâmplă. Nu putem spune nimic în acest sens. În Ucraina înţeleg că s-a retras şi sprijinul acela masiv financiar pentru război - ajutorul pentru Kiev, 80 de miliarde de euro. Deci, ruşii au "avantajul" acesta, "avantaj"în ghilimele, pe care noi nu l-am luat în seamă şi anume: Putin nu este interesat de numărul de militari pe care îi pierde în Ucraina. A pierdut un milion, nu i s-a clintit un fir de păr. Aici ne-a pus jos. Un milion de oameni din oamenii tăi să-i pierzi absurd şi nu te-a mişcat lucrul ăsta. Şi vine în valuri. Armata ucraineană este epuizată. Resursele, vedeţi, sunt epuizate. Există un risc real pentru România să se trezească cu ruşii în graniţă, în Delta Dunării. Există un risc real de acaparare, fără discuţie, în 24 de ore, a Republicii Moldova. Nu întâmplător doamna Maia Sandu şi guvernul său anunţă că, în caz de referendum, vor vota pentru unirea cu România. Ar fi poate o singură şansă de salvare pentru Republica Moldova dacă Rusia câştigă în Ucraina. Taiwanul înseamnă război mondial. Mă gândesc dacă cumva Statele Unite vor interveni în regiune. Dacă nu, China va înghiţi Taiwanul la micul dejun. În rest, şi alte zone: America de Sud, Venezuela, nu ştim. Şi mai aflăm că, din 14 şefi de stat din America de Sud, 12 sunt suspectaţi de trafic de droguri. Se ştia de mult acest lucru, sigur, nu e un lucru bun şi ar trebui să intervină comunitatea internaţională, dar eu ştiu, dacă soluţia e ca la Maduro? Nu ştim, că nu avem pe cineva care să ne spună că e bine, e rău, că e în conformitate cu dreptul internaţional. Nu este, şi nu ştim, în Europa, nu ştim ce se întâmplă. Ne facem o armată comună cu conducere unică, cum e Armata Statelor Unite, de pildă, pentru a fi credibili? Tăiem birocraţia de la Bruxelles şi transferăm, aşa cum au transferat statele federale americane puterea la Washington, facem acelaşi lucru la Bruxelles? De pildă, eu aş fi de acord cu aşa ceva, să trăim în Statele Unite ale Europei, dar e pregătită Europa să facă asta în viitorii trei, cinci ani de zile? Eu cred că nu este încă pregătită, deşi acolo probabil ar trebui să ajungem, la Statele Unite ale Europei. Deci nu ştim nimic, nu ştim ce se întâmplă. Ai nevoie de oameni vizionari care să ia decizii.
Da, vizionari, corect. Aţi spus trei ani, AMR-ul deja îl calculează mulţi pentru preşedintele Donald Trump, cât va rămâne în funcţie. Cert este că asistăm la o reconfigurare la nivel mondial. Şi mă gândesc că şi din perspective economice, economico-politice şi toate cele, corect?
Absolut. Este noua ordine mondială, care nu are reguli în acest moment, deci toată lumea vorbeşte despre ea, dar nu s-au stabilit niciun fel de reguli. De pildă, o regulă a fost aceea impusă de Trump: nu poţi avea teritorii pe care nu le poţi apăra. A spus cu subiect şi predicat înainte de Davos. Şi atunci, unul care poate să apere teritoriul respectiv îl anexează. O fi noua ordine mondială.
Da, să aşteptăm, poate ne vom dumiri şi noi, să aşteptăm şi reacţiile liderilor, mai ales ale liderilor din România. Cu mulţumiri, ne vom reîntâlni, pentru că avem ce povesti...
Vă mulţumesc şi eu.
...Apropo de întâmplările din lume. Jurnalistul Bogdan Chiriac, editorialist DC News şi comentator de politică externă, invitatul de astăzi al "Apelului matinal"./editor Florin Lepadatu/











