Judecătorul Petre Lăzăroiu: CCR trebuie să judece faptele și nu oamenii, și nu sentimente

Curtea Constituțională a respins, luni, solicitarea candidatului la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Cristian Terheş, de anulare, pe motiv de fraudă a rezultatelor din primul tur de scrutin. Anterior, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate, precum și a celor nule, iar judecătorii constituționali au dispus, cu unanimitate de voturi, reverificarea tuturor buletinelor de vot.

Pe scurt, conform legii, Curtea poate lua o decizie privind alegerile în cazul în care votarea și, evident, stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tură de scutin. Cunoaștem decizia, dar merită să deslușim împreună ce a stat la baza acesteia. Tocmai de aceea, invitatul "Apelului matinal" de marți este judecătorul Petre Lăzăroiu, fost membru al Curții Constituționale. Bună dimineața! Mulțumim că ați acceptat invitația noastră! Dumneavoastră credeți că era previzibilă această decizie a Curții?

Petre Lăzăroiu: Da, pe undeva era previzibilă. Contestatorul Terheş și-a relevat în fața Curții anumite aspecte, dând niște exemple din niște secții de votare care nu erau tocmai în regulă. Pe scurt, știți povestea, candidatul Orban, Ludovic Orban s-a retras din competiție încă de vineri dinainte de scrutin, dar duminică, în timpul scrutinului, a îndemnat alegătorii să nu-l mai voteze, pentru că s-a retras și să voteze pe doamna Lasconi. Și probabil de aici s-a creat acea confuzie, pentru că foarte mulți din secțiile de votare, foarte mulți participanți la procesul electoral au înțeles că voturile lui Ludovic Orban vor merge automat la candidata Lasconi, ceea ce nu era în regulă, trebuia să rămână la acel candidat, pentru că oricum ele erau nule. Și de aici s-a creat toată confuzia. E chiar de la început, de când Curtea a dat verdictul de renumărare, eu mi-am exprimat poziția, în sensul că nu cred că este vorba de o fraudă, ci mai degrabă de unele nereguli, datorate unei proaste comunicări, mă rog, și unei înțelegeri greșite.

Au fost suficiente dovezi clare care să convingă judecătorii Curții Constituționale că soluția corectă o reprezintă doar validarea primului tur de scrutin?

Cred că da, pentru că altfel nu văd cum, tot în unanimitate, judecătorii Curții au decis validarea primului tur de scrutin. Adică, dacă pe plan intern candidatul Ciolacu a avut mai multe voturi decât Elena Lasconi, se știe din prima numărare, din toate situațiile că, în diasporă, voturile au mers masiv spre Lascuni și spre Simion, nu spre candidatul Ciolacu. Și atunci s-a ajuns la această concluzie, care, după părerea mea, este o concluzie înțeleaptă și bună, bună pentru România.

Vom avea o finală, așadar, între Elena Lasconi și Călin Georgescu, dar au fost voci care au afirmat, având în vedere inclusiv decizia Curții Constituționale privind respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențiale, că există un precedent. De ce nu s-a aplicat, să zicem, și în alt caz, în cazul candidaturii domnului Georgescu?

Să ştiți că și eu am fost una din vocile care au spus că decizia Curții nu este în regulă privind înlăturarea candidatei Șoșoacă, din varii motive. Dar nu poți să pui semnul egal între ce s-a întâmplat prin înlăturarea candidații Şoşoacă și prin invalidarea, și s-o spunem, înlăturarea candidatului Georgescu, pentru că atunci ne aflam la început, erau 14 candidați. Unu nu a mai avut parte, să spunem, de competiție. Dar în cazul acesta, în cazul Georgescu, votul s-a consumat și peste două milioane de oameni l-au votat. Deci ar fi fost mult prea mult să punem semnul egal între prima decizie a Curții și a doua decizie.

Putem vorbi de acum înainte de un precedent în deciziile Curții, care ar putea fi invocat și în alte cazuri?

Eu sper că nu. Eu sper că nu. Pentru că, în mod normal, Curtea trebuie să judece faptele și nu oamenii, și nu sentimente.

Da, curiozitatea noastră ne împinge să vă lansăm aceeași întrebare pe care le-am adresat-o și domnilor Greblă și și Zegrean: cum se discută la nivelul Curții Constituționale atunci când se ia o decizie?

Păi, vreți să vă spun din bucătăria Curţii.

Aproximativ. Nu ştiu.

Ce se întâmplă? Fiecare judecător își spune părerea asupra problemei cu argumente pro și contra, se mai face un tur, se mai faci al doilea tur, al treilea tur de schimb de păreri, până când se ajunge la un rezultat. Ştiți cum este, ca la alegerea Papei, până nu iese fumul alb nu se poate. Da. Deci în principal fiecare judecător are un vot. Și-l exprimă. Dar este foarte important ca să ajungă la o convergență, să ajungă la, dacă se poate, la un unanimitate, pentru că unanimitate dă greutate soluției Curţii.

Adică fiecare judecător are propriile argumente, dar în urma discuției își mai poate schimba punctul de vedere. Corect?

Exact, sigur că da. Dar în procesele obișnuite judecate în fața Curții, judecătorul-raportor prezintă un raport și nu de puține ori, acest raport este infirmat în ședința Curții, toată lumea își dă cu părerea și se ajunge la un raport /.../. Adică e posibil și acest aspect.

Da. Exact, interesant. Cu mulțumiri, mai ales că ne-ați deslușit tot ceea ce s-a întâmplat după decizia Curții Constituționale a României. Zi frumoasă să avem cu toții. Judecătorul Petre Lăzăroiu, fost membru al Curții Constituționale, despre ultima decizie care a fost luată luni, spre seară. Duminică vom merge, iarăși, să votăm. Finala pentru funcția de președinte al României se poartă între doamna Elena Lasconi și domnul Călin Georgescu.