Fost preşedinte al Consiliului IMM-urilor, fost preşedinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători, Florin Jianu, cunoaşte problematica IMM-urilor, de mai mult timp şi vine şi cu soluţii utile legislative pentru a le ajuta.

Potrivit acestuia, problemele apar de la modul în care îţi înregistrezi o afacere şi avizele necesare, până la cât de greu implementezi afacerile.

Actualmente ministru al mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a acceptat un prim interviu pentru postul nostru de radio. Florentina Varga a discutat, pentru "Apel matinal", cu noul ministru al mediului de afaceri, Florin Jianu, despre provocările pe care le întâmpină mediul de afaceri în România.

Redactor: Bună dimineaţa! Mulţumesc că aţi acceptat primul interviu pentru Radio România Actualităţi. Proveniţi din mediul IMM-urilor. Cum intenţionaţi să ajutaţi, din această funcţie nouă, întreprinderile mici şi mijlocii?

Florin Jianu: Bună dimineaţa! Mulţumesc pentru invitaţie! Activitatea mea se confundă cu întreprinderile mici şi mijlocii. Consider că le cunosc problematica întreprinzătorilor şi am şi soluţiile de rezolvare a problemelor. În primul rând, facem referire la ceea ce înseamnă debirocratizare. În al doilea rând, avem o problemă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. În al treilea rând, o problemă de lipsă a forţei de muncă şi în al patrulea rând, o problemă de educaţie în mediul antreprenorial. Pentru toate aceste problematici, deja am început o serie de activităţi, de acţiuni, privind debirocratizarea, prin eliminarea celebrului Formular 088. În egală măsură, în cadrul ministerului nostru, deja organizăm un departament de debirocratizare; acelaşi departament de debirocratizare va fi şi în cadrul Secretariatului General al Guvernului, aşa încât ne propunem ca, la fiecare trei luni de zile, să ieşim cu câte un set de măsuri de debirocratizare privind mediul de afaceri, pentru că birocraţia e o problemă pe orizontală, să spunem aşa. Este destul de stufoasă şi prezentă în viaţa întreprinzătorilor, nu ţine numai de un minister sau de altul, ci este cross sectorială, ea se găseşte şi la Ministerul Justiţiei, şi la Ministerul de Finanţe, şi în alte tipuri de ministere, şi atunci cred că Guvernul trebuie să aibă o astfel de abordare unitară, în ceea ce înseamnă debirocratizarea. În şedinţa de guvern din această săptămână, voi prezenta un prim material privind măsuri de debirocratizare cuprins în raportul Băncii Mondiale Doing Business, un raport pe care, după aceea. să începem să îl implementăm. Dacă e să vă dau un exemplu din cadrul acestui raport, facem referire la ceea ce înseamnă, spre exemplu, obţinerea de către un întreprinzător a unei autorizaţii de construcţie care, în medie, durează 180 de zile, care n-ar trebui să dureze mai mult de 30-45 de zile.

Redactor: Ce alte proiecte legislative intenţionaţi să adoptaţi?

Florin Jianu: Am iniţiat o notă privind legea prevenţiei. Este o primă lege pe care ne-o propunem ca Guvern, privind mediul de afaceri. Această lege va fi în dezbatere publică, în următoarele săptămâni, aşa încât în şedinţa de Guvern din 23 februarie, ea să fie adoptată şi trimisă către Parlament. Legea prevenţiei cuprinde un articol simplu, din punctul nostru de vedere, în sensul în care înainte de a lua o măsură punitivă, organismele statului trebuie să facă şi măsuri de informare şi prevenţie.

Redactor: Aţi obţinut portofoliul pentru un nou minister creat, respectiv mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. Aveţi experienţa, deja, a unui portofoliu similar. Desigur că v-aţi făcut calculele pentru un buget. Care sunt veştile pentru întreprinzători, din acest punct de vedere?

Florin Jianu: În primul rând, trebuie să menţionez, la Radio România Actualităţi, faptul că pentru prima oară în ultimii 27 de ani, există un minister al antreprenoriatului. Sunt foarte puţine ţări, la nivel european, şi global, care au un minister al antreprenoriatului. În principal, antreprenoriatul înseamnă sprijin, dinamism, o altfel de cultură în ceea ce înseamnă mediul de afaceri. Veştile bune pentru întreprinzători sunt faptul că, în bugetul programelor naţionale din acest an, avem o sumă record pentru ultimii 27 de ani, adică avem 2 miliarde 162 de milioane pentru programele naţionale. Două miliarde vor fi acordate acelui program pe care eu îl numesc revoluţionar, România Start-Up Nation, prin care susţinem 10.000 de start-up-uri, în acest an, cu un grant în valoare de aproximativ 50.000 de euro, maxim, fără co-finanţare, adică 100% este grantul. Bineînţeles, cu condiţia creării de minim două locuri de muncă şi a susţinerii în domeniile de competitivitate ale României. Celelalte 162 de milioane sunt pentru programele naţionale deja consacrate, pe care noi le avem în ultimii ani, dar şi aici vom mări bugetul câtorva programe care au fost de succes. Fac referire, spre exemplu, la programul de comerţ, un program care a fost neglijat în ultimii ani şi care, an de an, a avut de patru, cinci ori mai mulţi aplicanţi decât firme au fost finanţate. În egală măsură, un nou program pe care îl introducem este susţinerea internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că e foarte important ca IMM-urile româneşti, dar şi companiile, nu sunt excluse, să aibă acces la internaţionalizare, şi aici o să susţinem participarea IMM-urilor la târguri, misiuni economice, dar şi dezvoltarea de branduri proprii, de participarea la cursuri pentru a se iniţia ceea ce înseamnă internaţionalizarea sau alte activităţi legate de internaţionalizare. Pentru noi este foarte important ca România să înceapă din ce în ce mai mult să iasă atât la export, cât şi să îşi internaţionalizeze afacerile, pentru că aceasta considerăm că este bătălia pe care trebuie să o câştigăm la nivel regional.