Ineficienţa diplomaţiei, "risc la adresa securităţii naţionale"

Ineficienţa diplomaţiei, precum cea consemnată în cazul formatului "5+2" pentru Transnistria, conduce la menţinerea zonelor gri şi reprezintă un risc important la adresa securităţii regionale.

Ideea subliniată de preşedintele Traian Băsescu este reluată şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, Iulian Chifu.

Într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, Iulian Chifu a ţinut să accentueze câteva dintre mesajele pe care şeful statului a dorit să le transmită de la tribuna parlamentului, cu prilejul aniversării a zece ani de la aderarea României în NATO.

Iulian Chifu: Trebuie să subliniem întotdeauna relaţia specială pe care o avem cu SUA, Parteneriatul Strategic cu SUA şi am văzut cât de mult înseamnă acest parteneriat strategic, cat de mult aduce nu numai în domeniul militar şi politic şi de securitate, ci şi în domeniul economic, al dezvoltării economice şi în toate celelalte domenii.

De altfel acest parteneriat strategic şi-a dovedit viabilitatea chiar şi în această ultimă criză pe care recent am parcurs-o, pentru că am putut să vedem cât de repede capabilităţi militare ale alianţei aparţinând SUA au venit să asigure statele care simţeau o anumită presiune sau au declarat că au o percepţie a securităţii alterate, ameninţări la adresa securităţii lor, vezi Polonia, care a solicitat consultări potrivit Articolului 4.

Acest lucru este extrem de important în contribuţiile care au avut loc în ultimii 10 ani, contribuţii care s-au făcut de către armata română, în mod special, contribuţii în teatrele de operaţiuni, un efort comun al întregului popor, pentru a asigura, până la urmă, resursele necesare dezvoltării armatei, poate nu la nivelul de 2%, cât l-am promis, dar în orice caz permiţându-ne să intervenim în domenii de nişă cu anumite elemente de valoare adăugată care ne-au făcut parteneri credibili, parteneri serioşi ai alianţei şi ai Statelor Unite.

Mai există o temă extrem de importantă adusă în discuţie şi cred că nu putem să o ignorăm, este vorba despre "buna guvernare". Elemente care ţin de modul în care gestionăm astăzi situaţia din România, gestionăm situaţia democraţiei, a statului de drept, a economiei de piaţă, a modului în care ne raportăm la realităţile înconjurătoare, în mod specific în domeniul securităţii.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu sublinia astăzi faptul că ineficienţa diplomatică, pe de o parte, şi menţinerea regiunilor gri reprezintă un risc consistent la adresa securităţii regionale.

Iulian Chifu: Este vorba despre o evaluare a României care datează de câţiva ani, când vorbeam despre relevanţa Mării Negre. De altfel, această insistenţă a României în legătură cu importanţa Mării Negre pentru Alianţa Nord Atlantică, pentru securitatea acestei regiuni, s-a relevat începând cu Riga, când această componentă a apărut în declaraţiile finale ale summitului NATO, evident, toate culminând în 2008 cu summitul de la Bucureşti, în care această preocupare pentru securitatea la Marea Neagră a fost relevantă.

De asemenea, în toate aceste momente, avem referiri directe în declaraţiile finale ale summiturilor, mă refer la ele pentru că sunt documente oficiale ale alianţei, la faptul că aceste conflicte "îngheţate", aceste zone neclare, neaflate sub controlul statelor suverane, independente, integre, care sunt responsabile tocmai pentru faptul că acolo s-a produs o altercaţiune, un separatism care a luat din autoritatea statului capacitatea de a controla regiunile acestea gri, aceste lucruri au fost menţionate de către preşedinte şi se află în documentele NATO dintotdeauna.

Astăzi, în discursul din parlament, preşedintele a subliniat explicit cazul mecanismului de soluţionare "5+2" din contextul OSCE. Este nu numai o amărăciune a preşedintelui, am regăsit acest tip de discurs şi de exemplu în discursul lui Hamaliev, referitor la Nagorno-Karabakh, acolo unde există patru rezoluţii ale ONU, ale Consiliului de Securitate în legătură cu teritoriul respectiv ocupat de către Armenia şi care nu a dus la niciun fel de consecinţă, iar grupul de la Minsk, chemat să rezolve acest conflict, nu a reuşit să împingă consecinţele la o soluţie definitivă.

Este şi cazul celor două formate ONU şi OSCE, care erau aplicate în Abhazia şi în Osetia de Sud, în ambele cazuri acest episod încheindu-se cu acel moment august 2008, ocuparea celor două teritorii, recunoaşterea unilaterală a independenţei de către Federaţia Rusă şi militarizarea celor două regiuni.

Iată, evenimente care s-au petrecut în diferite locuri şi care probează faptul că, acolo unde diplomaţia este folosită doar pentru a menţine un conflict şi pentru a scoate din spaţiul, să zicem, direct al unor negocieri de conţinut, ajungem în episoade precum războiul din 2008 ruso-georgian sau anexarea Crimeii, iată, de către Federaţia Rusă, sau am putea ajunge şi la alte categorii de efecte secundare, spunea preşedintele astăzi, formatul "5+2" a dus la consolidarea unui tip de statalitate a unei regiuni separatiste, tocmai prin faptul că obiectivul său nu a fost acela de a soluţiona conflictul, ci doar de a discuta şi a menaja diferitele interese ale actorilor implicaţi.