În București nu ar trebui să existe niciun loc de parcare fără plată, spune primarul general interimar

"Săptămâna europeană a mobilităţii 25" se încheie astăzi având ca temă "Mobilitatea pentru toată lumea". Ideea este simplă, dar importantă: oraşele trebuie să găsească soluţii de mobilitate inclusivă astfel încât fiecare persoană să poată circula în siguranţă, rapid şi demn prin spaţiul urban.
Dacă ne uităm la Bucureşti, cifrele sunt grăitoare: aproape 1,7 milioane de maşini sunt înmatriculate în capitală, la care se adaugă în fiecare zi alte vreo 300 de mii aflate în tranzit. Harta rutieră a capitalei arată zeci de puncte de congestie, mai ales dimineaţa între orele 7:00 şi 9:00 şi seara între 17:00 si 19:00. Despre traficul din capitală și nu numai, discutăm astăzi la "Apel matinal" cu primarul general interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Suntem într-o zi 22 septembrie, acum îmi permit curiozitatea, ați ajuns deja la Primărie? Voiam să știu cu ce v-ați deplasat.
Încă sunt pe drum.
Cum vă descurcați? La această oră, 8:30 de regulă Bucureștiul este aglomerat.
Da, da, da, este, este într-adevăr, dar este un pic mai bine față de anul precedent, pentru că fluența din intersecție a fost asigurată de Poliția naţională cu Poliția Locală și acest plan în acest an a mers și va merge în continuare. S-au dublat oamenii care stau în intersecții și ne-au arătat că, dacă nu blocăm intersecțiile în capitală, lumea ajunge mai repede la muncă.
Știți că, de obicei, șoferii se plâng de modul cum se circulă în capitală, ambuteiaje multe, indiferent de oră, dar și de lipsa parcărilor. Autoritățile spun că transportul public ar fi ultima soluție. Sunteți mulțumit de modul cum circulă mijloacele de transport în comun?
Să ştiți că autoritățile publice spun că mijloacul de transport în comun este prima soluție, nu ultima. Ca să reușim să descongestionăm traficul, întotdeauna alternativa trebuie să fie transportul alternativ sau transportul în comun în primul rând. Iar la nivelul municipiului București avem peste 50 de km de bandă unică pentru transportul comun, ceea ce face ca pe un traseu, și vă dau câteva exemple foarte concludente, pe un traseu de pe axa nord-sud a Bucureștiului poți câștiga mai mult de 30 de minute dacă folosești transportul în comun. Viziunea noastră este ca bucureștenii să nu fie forțați să lase mașina, ci să aleagă să meargă cu transportul în comun, pentru că este mai modern, mai rapid, este mult mai eficient decât mașina proprie, nu trebuie să găsești loc de parcare pentru el.
Mulți aleg într-adevăr transportul în comun, nu ca fiind ultima soluție ce-i drept, dar să știți că am primit deja mesaje în această dimineață în care ascultătorii ne spun că sunt zile, sunt momente când așteaptă foarte mult mijloacele de transport în comun.
De aceea, trebuie să insistăm pe politica de creare de benzi unice. În momentul în care nu va avea niciun fel de blocaj, autobuzul, troleibuzul în trafic, el va ajunge întotdeauna la timp. Acesta este proiectul la care noi lucrăm acum. Avem în lucru încă 12 km de bandă unică pentru transportul în comun, dar nu vrem să le facem toate peste noapte, pentru că trebuie făcute programat, de la săptămână la săptămână, ultima a fost făcută în Cotroceni, Bulevardul Crângași în câteva luni de zile, urmează Drumul Taberei, șapte km de bandă unică, iar toate aceste rețele vor continua la fluența transportului în comun. Vă dați seama că nu doar asta este singura măsură pe care o avem ca municipalitate. Lucrăm la un proiect foarte important, pe care îl vom anunța săptămâna aceasta, acela de a reglementa în municipiul București când se ridică gunoiul și când se face transportul de marfă. Am spus mai devreme cifrele: 1,7 milioane de autovehicule înmatriculate plus alte 300.000 care intră, deci sunt 2 milioane de mașini, asta știm cu toții. Acelea, am spus că din cele 1,7 milioane, ce știm noi de pe București, unde avem datele certe de la Poliția Română, aproape 300.000 sunt mașini de marfă, aproape 300.000 sunt mașini care n-ar trebui să caute la un interval orar foarte aglomerat în trafic, la fel cum se întâmplă și în alte municipii, la fel cum se întâmplă peste tot în lume.
Asta ar însemna ca o primă soluție care ar trebui să funcționeze sau să meargă noaptea sau dimineața la primele ore?
Intervalul orar pe care noi l-am propus și pe care îl vom propune la finalul acestei săptămâni, după analiza tuturor datelor, va fi o interdicție în anumite ore. Vă dau un exemplu, 7:00-9:00, suntem la ora 8:30 acum și cam acum este cel mai aglomerat, vârful aglomerației. După ora 9:00 începe să scadă. Iar al doilea interval orar este între 16:00 și 19:00, când lumea trebuie să ajungă fie cu copilul la școală, fie înapoi la muncă, fie direct la muncă.
Da, vorbeați ceva mai devreme despre benzile unice, credeți că mai e vreo capitală în lumea asta cu atâția stâlpișori precum Bucureștiul?
Cu benzi unice, sigur sunt capitale cu mai multe benzi unice.
Asta da.
Stâlpișorii au venit ca o necesitate, până când sistemul de camere și legislația, care e în schimbare acum, odată cu pachetul doi de administrație va intra o modificare prin care camerele de filmat vor emite automat amenzi și pentru benzile unice, ele sunt necesare. La momentul la care nu va mai exista un impediment și nu va mai trebui să fie un polițist la capătul benzii unice sau la început, că aveam digitalizat tot acest sistem, nu va mai fi nevoie de stâlpi.
Da, ne reamintim, polițiștii au apărut de curând, pentru că multă vreme nu prea i-am văzut prin intersecțiile aglomerate din Capitală, dar semaforizarea inteligentă de care se tot vorbește, nu de un an, doi, ci cred că de vreo două decenii, până la urmă, va apărea în toată Capitala?
Ea va apărea, astăzi există 250 de intersecții care sunt introduse în sistemul de semaforizare inteligentă, deci să completăm, să ajungem până la 500, cel puțin în anul viitor, avem proiectul realizat, este un proiect care a fost depus pe PNRR, în funcție de cât de repede merge procedura de atribuire, eu sunt optimist. Vă dați seama, vorbim doar de calculatoare, nu vorbim de o investiție mare în infrastructura rutieră. Aceste calculatoare vin să completeze actualul sistem care există şi să creeze ba banda... "green light"-ul pentru transportul în comun, adică să plece autobuzul mai repede decât restul maşinilor, să țină o intersecție mai mult deschisă pe culoarea verde, ca să nu se mai creeze ambuteaje, fix ce fac polițiștii astăzi din trafic, ceea ce ne-a arătat că funcționează, doar că în momentul în care va fi totul pe calculator, nu vom mai avea nevoie de atâţia oameni în intersecții și îi putem folosi în alte părți.
Printre nemulțumirile șoferilor se numără și parcările. Aveți în vedere amenajarea de parcări noi?
În primul rând, parcările de în zona centrală trebuie finalizate și trebuie să închidem tot inelul central cu parcări cu plată. Acest sistem de parcări cu plată, dublat de parcările care sunt deja existente, vă dau exemplu parcarea de la Inter, parcarea de la Universitate, parcări care până nu demult au stat goale, de la momentul în care primăria muncipului București a început să taxeze parcarea, în urmă cu trei ani de zile, acele parcări s-au umplut și ele. În momentul în care epuizăm parcările din centru, mergem mai departe, nivelul următor și nu trebuie să există în muncipul București niciun loc de parcare fără plată, ca în orice capitală european.
Gropile cine le asfaltează? Că aici și aici erau multe dileme, apropo de cele de pe bulevardele principale și cele de sector.
La nivelul muncipului București, administrarea bulevardelor e împărțită între capitală și sectoarele muncipiului București. Noi ne-am apucat puternic. Dacă mergeți seara pe Magheru, pe Piața Victoriei, vedeți dacă a fost finalizată, a fost reasfaltată complet. Acum asfaltăm Magheru, mergem pe Calea Victoriei, Regina Elisabeta, Rosetti. Ne-am propus să începem din centru. Și pentru a nu crea probleme în trafic, asfaltăm doar seara, a doua zi lumea poate să circule liniștit, a doua zi, a treia zi iar intrăm la asfaltat. Acest program mare de asfaltare, pe care l-am început în toamna aceasta, vine ca o completare, pentru că pe lângă asfaltare, trebuie și marcaje rutiere realizate. În ritmul în care suntem acum, veți vedea că centrul orașului va fi acoperit până în primăvară.
Încă o problemă importantă în capitală, cum vedeți reducerea poluării?
Una dintre sursele principale la poluării este traficul. În momentul în care noi vom exclude din trafic anumite mașini, și mă repet aici, cele de marfă, cele de construcții, cele care sunt de ridicare a deșeurilor într-un anumit interval orar, și volumul de poluare va fi mai mic, pentru că și poluarea se numără în timp. La fel ca în trafic, avem vârfuri de poluare și vârfuri în care nu e și momente în care nu este poluarea așa mare. Acesta ar fi un prim pas. Al doilea, evident, este încurajarea mașinilor care nu poluează, cum am și făcut-o. În transportul în comun din București, nimeni, indiferent cine este primar, nu poate să cumpere un autobuz care să nu fie electric. Deci am schimbat tot conceptul de transport, nu poți să mai iei Euro 5, Euro 6, trebuie să iei full electric dacă vrei să-l folosești în București.
Aveți de gând să introduceți o taxă pentru o mașină mai vechi? Tot aminteați de Euro 6.
Am discutat că.. O municipalitate nu poate să-și încalce contractul social cu propriii cetățeni. Haideți prima dată să rezolvăm problema transportului în comun, să rezolvăm problema parcărilor și apoi, în final, când vom vedea că aceste măsuri nu ating obiectivul pe care l-am setat, abia apoi putem să discutăm despre implementarea fie a unei taxe de centru, fie a unei taxe pentru mașini poluante. Ele vin în cascadă. Știți, am dat un exemplu într-o zi, nu vorbim despre acoperș dacă nu am făcut fundația casei. Haideți să terminăm cu fundația casei și apoi să mergem mai departe.
Și haideți să rezolvăm cumva și problema trotinetelor electrice pe drumurile publice. În ultima vreme, multe capitale europene au interzis circulația acestora din cauza creșterii numărului de accidente în care au fost implicați cei care le conduc. Credeți că ar fi necesară această măsură și în București?
Nu aș merge atât de departe la interzicere, aș merge cu varianta de reglementare. Am pus în dezbatere publică regulamentul pentru utilizarea trotinetelor. Sunt două componente: este componenta celor care sunt în regim de ride-sharing, operatorii economici care le pun pe stradă și le închiriază oricine cu un card și le folosește și este regimul circulațiilor pe drumurile publice, reglementat de Codul Rutier. Avem un regulament pentru ambele situații pe care l-am definitivat, l-am pus în dezbatere publică. Nu mai devreme de decembrie, el va fi adoptat cu siguranță. Pentru că, pe lângă ce vedem la televizor, sunt și alte probleme care nu apar. Se intră în parcuri cu ele, se creează probleme foarte mari pentru părinții cu copii care se plimbă pe zone de promenadă, unde ar fi trebuit să fie restricționată de către firma respectivă. Nu respectă regulile de circulație, sunt aruncate peste tot în oraș. Iar din punctul nostru de vedere, noi vrem să facem ordine în oraș, nu vrem să avem pe fiecare trotuar aruncate trotinete una peste cealaltă.
Ține de civilizație până la urmă, pentru că, nu, cel care merge..
Ține de reglementare. În momentul în care nu vei mai putea să o lași oriunde, decât în anumite zone destinate, setate de către municipiul București, altfel riști o amendă, nu cred că cineva își va mai permite.
Apropo de amenzi, ce mai face Poliția Locală?
E în intersecție. E în intersecție, în acest moment, dirijează...
V-aș invita la o plimbare prin București, sincer, apropo de prezența polițiștilor și de la naționale și de la locale, să zic, nu neapărat la Poliția Locală a capitalei. Bun, sunt prin intersecții, și?
Dirijează traficul și suntem foarte mulțumiți de cum a mers în aceste săptămâni. Ne-a arătat că atunci când avem fluență în intersecții, merge bine. La nivel de Poliție Locală, dacă mă întrebați pentru amenzi, aici e o întreagă discuție despre.. și să explicăm bucureștinilor de ce este nevoie de șapte poliții locale, că noi astăzi avem în București șapte poliții locale.
De ce este nevoie?
Cred că ar fi fost mai bine să avem o singură poliție locală, care să fie organizată și să se ocupe și de trafic și de amenzi, pentru că aceste suprapuneri de competențe au dus ca bucureștinii să nu mai înțeleagă de ce avem șapte poliții locale. Astăzi, polițiile locale colucrează, sunt în intersecții, sunt în trafic, Brigada Rutieră... Sunt peste 200 de oameni care asigură fluența în București. Dar ar fi trebuit să fie mult bine sincronizați sau organizați, dacă ar fi fost sub o singură /.../
N-aveți idee, nu, dacă se va umbla la legislație? Pentru că ne amintim de acele momente când s-au luat de gât polițiștii locali, nu știu ce sector era, 3 sau 4, cu planșeul, inițial, acum mai bine de un an.
Momentan doar se discută despre scăderea numărului de polițiști locali, nu se vorbește despre comasarea lor.
Și încă o întrebare: ce mai face trenul metropolitan?
Trenul metropolitan, am semnat certificatele de urbanism pentru stațiile pe ruta Scoviștea. În momentul de față avem proiectarea la aceste stații, aștept să se emită autorizația de construire și să mergem mai departe cu prima rută de tren metropolitan pe care o putem pune în funcțiune la anul viitor.
Da, să știți că nu am uitat cum am început interviul, spuneați că dacă traversăm Bucureștiul, eu cu mașina, dumneavoastră cu mijloacele de transport în comun, ajungeți mai repede decât mine, de la un capăt la celălalt, corect?
Pe anumite zone.
Pe anumite zone. Bine. Rămâne să facem o încercare. Cu mulțumiri și succes în ce v-ați propus.
Mulțumesc și eu! La revedere! O zi bună!