Împrumutul acordat Republicii Moldova, condiţionat de aplicarea de reforme

Specialişti de la Expert Forum din Bucureşti şi mai multe ONG-uri din Republica Moldova au dezbătut rezultatele mai multor proiecte în care au fost implicaţi împreună.

Una din concluzii a fost că este necesară condiţionarea de către Bucureşti a acordării susţinerii financiare pentru Republica Moldova, chiar în tranşe, condiţie care se regăseşte deja în poziţiile preşedintelui şi prim-ministrului României.

De altfel, condiţiile transmise Chişinăului de premierul Cioloş, după întâlnirea cu noul prim-ministru Filip, sunt aceleaşi care ar fi fost formulate şi de Comisia Europeană şi ţin, în primul rând, de realizarea unor reforme în domeniul juridic, în sectorul energetic şi în alte câteva direcţii.

Au fost voci, cum este cea a fostului premier al Republicii Moldova Ion Sturza, care consideră că România ar trebui să se implice mai mult, inclusiv material şi financiar, pentru ca Republica Moldova să reuşească să se rupă în mod clar de condiţionările impuse din est.

Republica Moldova se află într-un moment de impas din punct de vedere financiar, iar lipsa de transparenţă a guvernului de la Chişinău nu ajută la redresarea ţării, este concluzia participanţilor la discuţiile inişiate de Expert Forum.

Politologul Sorin Ioniţă spunea că România poate împrimuta Republica Moldova şi trebuie să facă acest lucru, dar în condiţii ferme, care nu se negociază.

"Agenda trebuie să fie a bunei guvernări, în interesul cetăţeanului moldovean obişnuit. Trebuie să se bazeze pe două urgenţe, pe care noi trebuie să le punem, condiţii guvernului moldovean, ataşate împrumutului. Să se discute o reformă în profunzime a sistemului de justiţie în Moldova şi, al doilea punct care nu poate lipsi din condiţionalitate, pentru că o cere strada în Moldova, reforma sistemului financiar bancar. Iar ca mecanică trebuie să cerem o deschidere guvernului moldovean, să discute cu societatea civilă. Deci nu pot continua lucrurile în izolare şi în escaladare", a spus Sorin Ioniţă.

Prezentă la discuţii, Maia Sandu, fost ministru al educaţiei în Republica Moldova, spunea că ţara pare prinsă într-o capcană. Este condusă de un guvern pe care populaţia nu l-a dorit şi de o majoritate pe care o consideră nelegitimă şi, în acelaşi timp, acest guvern trebuie să găsească ajutoare pentru redresarea economică.

"Această criză bancară a provocat criza bugetară, ne-am pomenit cu suspendarea finanţării externe şi de aproape un an de zile nu avem finanţare externă. Or, bugetul Republicii Moldova, de-a lungul anilor, a contat întotdeauna pe resurse importante şi chiar dacă guvernul nu este foarte transparent, auzim tot mai multe voci îngrijorătoare despre faptul că banii la buget se termină şi din surse proprii guvernul nu va reuşi să facă plăţi către bugetari şi alte plăţi elementare", a afirmat Maia Sandu.

Sergiu Panainte, analist politic în cadrul organizaţiei Black Sea Trust, spunea că este foste interesant de văzut cum va aborda guvernul Pavel Filip problema împrumutului din partea României, în condiţiile în care criza pe care ţara o traversează obligă executivul de la Chişinău la compromisuri.

"Acest împrumut care vine din partea României este condiţionat de anumite reforme care trebuie implementate, şi nu doar pe faţă, ci chiar aşa cum scrie litera legii. Nu vreau să merg înainte să zic că nu vor fi implementate reformele, haideţi, totuşi, să vedem, mergem pe ideea că le acordăm un credit de încredere, să vedem cum se descurcă autorităţile de acolo cu el. Împrumutul din România este ultima redută, da, şi atunci e foarte interesant cum va aborda guvernul Filip această problematică", a spus Sergiu Panainte.

La sfârşitul lunii ianuarie, premierul Dacian Cioloş i-a trimis omologului său moldovean, Pavel Filip, o scrisoare în care erau menţionate măsurile decisive pe care trebuie să le ia Chişinăul pentru ca România să transfere prima tranşă din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro.