Imigrantul român este "calificat şi activ"

Poveştile cu privire la masele de români şi bulgari, care invadează Franţa şi Marea Britanie, prezentate trunchiat şi fără un fundament real au devenit extrem de populare în presă, aducând câştig electoral imens în cursele politice.

Imigrantul este prezentat de multe ori ca invadator, şomer, cerşetor, infractor, criminal, suspect de şedere ilegală şi chiar de terorism.

De cele mai multe, discursurile extremiste lasă la o parte beneficiile reale ale migraţiei forţei de muncă, iar presa a fost principalul conducător al mesajelor radicale şi xenofobe.

Realizatorii studiului subliniază că profilul migrantului român şi bulgar este în realitate opus celui prezentat în presă.

"Din datele statistice pe care le-am găsit la Comisia Europeană sau la Institutul de Statistică din Franţa şi la Departamentul de Pensii din Marea Britanie, aşadar am folosit datele lor, reiese că acesta nu este nici şomer sau sărac, ci mai degrabă calificat şi activ şi cu opţiuni limitate pe piaţa muncii, îndeosebi la ocupaţiile de nivel intermediar.

"61% dintre imigranţii români şi bulgari au studii medii, 19% au studii superioare. Referitor la turismul social, doar între 1 şi 5% solicită sprijin social în statele în care merg", spune cercetătorul Centrului Român de Politici Europene, Andreea-Doina Călbează.

Imigranţii, "ţapi ispăşitori"

În studiu se arată faptul că românii şi bulgarii au fost prezentaţi de politicieni ca ţapi ispăşitori pentru eşecul în găsirea unor soluţii la problemele cetăţenilor.

Fiind ultimii veniţi în UE, a fost mai uşor să fie ei cei învinuiţi. Astfel de reacţii îndreptate împotriva oricărei alte comunităţi, de exemplu, evrei sau musulmani, ar fi fost considerate pur rasiste, mai spun realizatorii studiului.

Autorul studiului şi cercetător la Centrul Român de Politici Europene, Andreea-Doina Călbează, a precizat că în realitate numărul românilor şi bulgarilor care muncesc în Franţa şi Marea Britanie nu este foarte mare.

"S-a vorbit într-adevăr foarte mult despre migraţie, însă dacă ne uităm la statistici, cifrele cele mai mari sunt în Italia sau în Spania, pentru români, sau în Grecia pentru bulgari.

"Aşadar, toată nebunia care a fost în jurul acestui subiect în cele două state a avut îndeosebi factori politici şi riscul pe care l-am identificat noi în studiu este acela al radicalizării partidelor de centru, al adoptării de către aceştia a unei retorici radicale la adresa migranţilor", mai spune Andreea-Doina Călbează.

În studiu este evidenţiat şi faptul că UE s-a dovedit lipsită de fermitate în contracararea acestor discuţii.

În ceea ce priveşte libera circulaţie, reprezentanţii UE ar fi trebuit să adopte o poziţie mai hotărâtă în aşa fel încât pe viitor astfel de reacţii şi mesaje xenofobe să nu mai aibă forţa de a capta atenţia şi de a acapara spaţiul public - mai reiese din studiu.