FMI "cântăreşte cu atenţie măsurile sociale"

Măsurile sociale nu sunt pe placul Fondului Monetar Internaţional, dau de înţeles reprezentanţii FMI aflaţi la Bucureşti.

E vorba de propuneri venite chiar şi din partea premierului Emil Boc, printre acestea numărându-se creşterea salariului minim şi reducerea cotei unice.

Oficialii FMI, care evaluează în aceste zile la Bucureşti acţiunile executivului, ţin să reamintească faptul că România a fost de acord pentru acest an cu o ţintă de deficit de 6,8% din produsul intern brut, iar eventualele măsuri de protecţie socială ar duce la depăşirea acestei valori.

"Ştiu că au fost făcute diferite propuneri, însă, deşi au anumite avantaje, există şi pericole. Trebuie să discutăm aceste aspecte", a declarat miercuri, la ministerul muncii, şeful misiunii FMI în România, Jefrrey Franks.

Potrivit corespondentului România Actualităţi, Liza Diaconu, FMI monitorizează în continuare cheltuielile sociale şi recomandă reducerea acestora.

"Ne-am întâlnit cu ministrul muncii, unde am discutat problemele legate de legea pensiilor, legea salarizării unitare, precum şi lucruri legate de revederea cheltuielilor sociale, dar şi ideile legate de reformarea pieţei muncii. Toate aceste lucruri au fost discutate într-un context mai larg", a declarat reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu.

Estimările privind economia României ar putea fi revizuite

În discuţiile de la Bucureşti care durează până la 1 noiembrie, reprezentanţii FMI caută să afle în ce măsură România şi-a îndeplinit angajamentele cuprinse în acordurile cu instituţiile financiar-internaţionale.

Primele semnale se arată a fi încurajatoare pentru Guvern, iar Jeffrey Franks spune că estimările privind economia României ar putea fi revizuite, dar nu substanţial.

Pe lângă aceste chestiuni, mai rămân destule subiecte în discuţii, printre care noile legi ale salarizării unitare şi a pensiilor.

În plus, se aşteaptă începerea negocierilor preliminare pentru încheiera unei noi înţelegeri.

Potrivit corespondentului România Actualităţi, Iulian Olescu, acest nou acord nu ar mai fi unul de împrumut propriu-zis, ci ar înseamna constituirea unei linii de credit, care să fie folosită doar în situaţii deosebite.

Acordurile de tip preventiv sunt utilizate atunci când ţara respectivă nu intenţionează să acceseze sumele de bani puse la dispoziţie de către FMI, dar îşi rezervă dreptul de a le folosi în caz de urgenţă.

Cu toate acestea, sunt stabilite, pentru ţara semnatară, programe de politici economice asemănătoare cu cele convenite de regulă în cadrul unui acord de împrumuit de tip stand by.

Semnarea unui acord de tip preventiv este un semn bun

Trecerea de la împrumut către un aranjament de tip preventiv ar demonstra că economia se află pe un trend de revenire.

Noul acord pe care România intenţionează să-l semneze cu Fondul Monetar va avea, cel mai probabil, o valoare mai redusă decât actualul împrumut, care se ridică la aproape 13 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte costurile, ţara noastră nu va trebui să plătească dobânzi în cazul unui acord preventiv, dacă nu utilizează banii puşi la dispoziţie de Fond şi nici nu-şi va creşte mai mult datoria publică.

În schimb, ar fi obligată să reducă şi mai mult cheltuielile publice şi, deci, economia îşi va reveni mai greu, pentru că nu sunt resurse.

Practic, un aranjament preventiv reprezintă un tip de colaborare şi consultanţă cu FMI pe probleme foarte bine definite cum ar fi consolidarea fiscală, reformele structurale şi întărirea sectorului financiar, dar nu asigură sursele de venit de care avem nevoie, ci oferă, mai curând, o garanţie politică şi economică pentru investitorii străini şi finanţatorii internaţionali.