Florin Stănică, prorector al USAMV: ”Horticultura este un sector al agriculturii românești care are un potențial enorm”

"Apel matinal" - Realizatori: Cătălin Cîrnu şi Daniela Petrican

Fermieri, cercetători, studenți sau doar pasionați de horticultură sunt invitați în acest sfârșit de săptămână la cel mai mare eveniment dedicat roadelor bogate ale acestui sezon, și anume "Toamna Horticolă Bucureșteană - Ziua Recoltei". Dacă veți ajunge acolo, noi vă lansăm deja invitația. Veți putea descoperi frumusețea toamnei în toate formele ei: expoziții de flori, plante ornamentale, degustări de fructe și legume, struguri de masă din colecția Facultății de Horticultură, dar și standuri cu produse naturale și delicatese artizanale. Poftă bună celor care luați micul dejun.

Şi lista evenimentelor ce se vor petrece la "Toamna Horticolă Bucureșteană - Ziua Recoltei" poate continua, dar aflăm mai multe de la invitatul "Apelului matinal", profesor universitar doctor Florin Stănică, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Bună dimineața!

Bună dimineața! Vă mulțumim foarte mult pentru invitația la matinal. Într-adevăr, este un eveniment deosebit în care avem de toate, pentru toată lumea, dar mai ales pentru cei care vor să-și pregătească cămara pentru iarnă, însă vor să se şi vitamenizeze și, de ce nu, să deguste, de exemplu, un must pe care cei care sunt prezenți acolo, avem peste 140 de participanți de standuri cu participanți, producători din toată țara. Foarte mulţi absolvenți ai Facultăţii de Horticultură din București îl pregătesc. Deci, practic, găsim, de la fructe, legume, flori, așa cum ați spus și dumneavoastră, preparate de tot felul, înghețată din fructe și, de ce nu, mustul, bineînțeles care trebuie să fie stors acum, în perioada toamnei, și vinul de la Pietroasa. Avem degustări în fiecare zi, așa cum ați văzut probabil în programul nostru. În jurul prânzului avem, chiar astăzi vom avea o degustare de ardei, aproape 100 de soiuri hibrizi de ardei.

Ardei iuți?

Şi ardei iuţi, bineînțeles. Îi lăsăm mai la urmă, ca să nu influențez gustul celor care care se încumetă să îi deguste. Dar începem cu toate tipurile de ardei și ca să, cum să zic eu, să putem să ne calmăm gustul și să nu fim influențați de la o probă la alta, între probe mai există și un pic de brânzică, un pic de cașcaval și puțină pâine neserată...

Dar și o bucățică de pastramă. Mă scuzați, o bucățică de pastramă, că tot aminteați de must, se găsește?

Bineînţeles. Există o altă zonă în care pastrama, micii, scrumbiile și alte bunătăți, n-aș vrea să le enumăr pe toate, sunt prezente acolo. Deci este un eveniment complet, bineînțeles, atât pentru pasionați, pentru gurmanzi, de ce nu, dar și pentru profesioniști și pentru fermieri. Noi organizăm în fiecare zi foarte multe ateliere care au subiecte diverse, însă suntem în acest an sub semnul pădurii urbane. Încercăm să transmitem un mesaj important prin care să subliniem că orașele noastre au nevoie de verde, au nevoie de oxigen, trebuie să reducem poluarea, trebuie să reducem pulberile și dioxid de carbon din atmosferă. Și atunci una dintre soluții este reducerea suprafețelor cu betoane, chiar spuneam, ieri, la una dintre întâlniri, și plantarea de arbori pe o suprafață cât de mică. Și pe 100 de metri pătraţi se poate face ceea ce numim noi o mini-pădure urbană și, de ce nu, se vorbește deja de ceva timp, în jurul Bucureștiului ar trebui să avem o centură de păduri, să plantăm suprafețe mai mari de păduri și slavă, Domnului, încă mai există suficiente terenuri virane pe care s-ar putea face lucrul ăsta. Aș vrea să vă mai spun, de asemenea, că în program avem în fiecare zi...

Avem ceva nou în program, domnule prorector? Ce descoperim?

Acesta cu pădurea urbană este o noutate. Și avem și un atelier care se numește "Caravana - plantăm fapte bune pentru România", unde cei mici pot să vină și să primească gratuit un puiet de stejar, de frasin, de tei, de arțar, pe care să-l planteze undeva. Și vor învăța despre ce înseamnă pădurea și ce înseamnă un arbore, până la urmă care sunt beneficiile lui. Avem, după acee,a o degustare în fiecare zi cu fructe și produse din fructe de la speciile pomicole noi: kiwi, banana nordului, curmalul dobrogean și smochinele. Bineînțeles, vom avea înghețată de banana nordului de Asimina, dar și alte bunătăți. Atelierul ăsta se desfășoară în fiecare zi. Avem un atelier foarte interesant, care se numește "Atelierul de vinuri experimentale". Este vorba de o nouă tehnologie în producerea vinului în care încercăm să folosim mai puțin dioxid de sulf. Adică să facem vinurile mult mai naturale și să reușim să obținem faimoasa tămâioasă dulce, tămâioasă românească dulce de Pietroasa, într-o manieră cu totul nouă, inovativă. Și va exista și un astfel de atelier de gustat.

Spuneați la un moment dat că horticultura poate deveni un domeniu regal. Vă mai mențineți afirmația?

Bineînțeles că da. Horticultura este un sector al agriculturii românești care are un potențial enorm. În total, în România avem aproape 1 milion de hectare de terenuri pe care le cultivăm într-un fel sau altul, cu specii legumicole. Mă refer aici la pomi, la viță de vie, la legume, la cartofi. România are un potențial deosebit, pentru că solurile românești au niște calități deosebite pentru a produce legume și fructe și struguri, bineînțeles, cu un gust unic. Ceea ce trebuie să facem este să investim mai mult în acest sector și să transferăm, așa cum ne străduim noi în zilele acestea, să transferăm rezultatele cercetări științifice din facultăți, din facultățile de horticultură din țară, dar și din institutele și din stațiunile de cercetare de profil către fermieri și încercăm să atragem de fiecare dată fermieri alături de noi, pentru a vedea care sunt noutățile din sector şi pentru a înțelege care este horticultura de mâine. Mâine, de exemplu, sâmbătă, avem un atelier deosebit în care vorbim despre curmalul dobrogean, care este o specie foarte rezistentă la secetă și care se adaptează, iată, schimbărilor climatice pe care le trăim și care se adaptează perfect condițiilor din România, dar vom vorbi și despre monitorizarea și controlul prin sisteme inteligente, prin digitalizare, în cultura arbuștilor fructiferi. Deci avem toate speciile de arbuşti fuctiferi cu sisteme de protecție anti-ploaie şi doamna Viorela Pănculescu ar trebui să vină să vadă cum monitorizăm toate condițiile de mediu și cum luăm decizii inteligente pentru a cultivat zmeură, muri, coacăzi și afini și altele.

Da, cu siguranță ar merita să ajungem acolo. Avem de toate, așa ca să conchidem, trebuie să ne mișcăm însă un pic mai bine, tocmai pentru ca România să devină verde. Cu mulțumiri și mult succes acolo!

Vă așteptăm în fiecare zi până duminică, de la 10:00 la 18:00, în campusul Agronomie Herăstrău, la Facultatea de Horticultură din București. Să nu lipsiți!

Nu lipsim.

Încercăm să nu lipsim. Mulțumim mult de tot pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități! Invitatul "Apelului matinal" a fost profesor universitar doctor Florin Stănică, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București./editor Florin Lepadatu/