Exporturile și investițiile "ar trebui să fie motoarele de creștere a economiei"

Datele Eurostat indică o reducere semnificativă a consumului în România. În luna noiembrie, țara noastră a înregistrat cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică, România a consemnat un recul de 4,6%. Prin comparație, în Slovacia, scăderea a fost de 2,1%, iar în Austria de 2,2%, practic la jumătate față de nivelul din România. La polul opus se află Cipru, cu o creștere de 8,5%, și Portugalia, cu un avans de 6,5%, asta în condițiile în care media, la nivelul Uniunii Europeane, este una pozitivă, de plus 2,3%. Discutăm în această dimineață la "Apel matinal" cu jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor-șef al Ziarului Financiar și analist economic. Bună dimineața!
Bună dimineața! La mulţi ani!
Bine ați venit la "Matinal"!
Bine v-am găsit!
Scăderea consumului din România are cauze interne sau resimțim și efectele unui context economic global nefavorabil?
Sorin Pâslaru: Bun, după cum chiar dumneavoastră ați spus, suntem în defazaj cu ceea ce se întâmplă în general cu consumul în Uniunea Europeană. Majoritatea piețelor sunt în revenire, deci, 2,3% la nivelul întregii Uniunii Europeane, media, e clar că suntem un pic complet diferiți față de ceea ce se întâmplă astăzi, aș spune un context și temporal, suntem în a patra lună, practic, de reducerea consumului, începând din august, în august minus 4, apoi minus 2, minus 4-8 în octombrie, iată ușoară, ușoară, să spunem că n-am accelerat, asta e bine, în sensul scăderii minus 4-6 în noiembrie, însă ce trebuie spus este că venim după ani în care consumul a crescut semnificativ. Putem spune în 2024 am avut plus 9% an la an, în 2023 plus 2%, deci, dacă ne întoarcem în timp, așa, noiembrie 2025 este mai jos într-adevăr cu 4 puncte față de noiembrie 2024, dar este în continuare mai sus cu 6 puncte față de noiembrie 2023, deci, anul 2024 a fost un an în care s-a pus așa, s-a alimentat motorul acesta al consumului fals, ca să spunem, adică au crescut pensiile pe final de an și salariile pe tot anul, mai ales în sectorul public cu 24%, complet nesustenabil, și acum iată avem de-a face cu acest recul, adică, au fost politici un pic nesustenabile, ca să spunem așa, eufemistic vorbind, pentru că în anii anteriori, din 2021, am avut cam 3-4% consum pe an. Deja 10%, când ai 10% consum an la an, nu e în regulă.
Dar a trebuit susținut, nu? Aceasta e ideea, ca să funcționeze în continuare.
Da, da, dar știți care este.. Noi vorbim de consum, dar problema e la producție, de fapt, pentru că dacă acest consum s-ar fi transpus într-o producție mai mare locală în 2024, atunci nu mai exista nicio problemă, nici cu deficitul bugetar, pentru că noi la deficite bugetare de 8,5% din PIB, doi ani la rând, avem doar creștere economică sub 1%, am avut 0,8%, 0,9% în 2024, anul 2025 s-ar putea tot așa, în jur de 1 sub 1, deci, ce se întâmplă cu banii ăștia? Banii ăștia se duc în importuri, pentru că nu avem producție locală, nu avem producție locală în foarte multe... - alimentară, de energie, în foarte multe sectoare.
Și totuși sunt vești cum că tendințele... s-ar îndrepta cât de cât lucrurile, e adevărat, nu cu sume considerabile, apropo de deficit, dar ca să mai punctăm o dată chestiunea legată de consumul intern: ce riscuri apar pentru economie atunci când acesta scade atât de puternic?
În primul rând avem o scădere a veniturilor la buget și iată ce a fost necesar să majorăm taxele. Și apoi scad veniturile firmelor, scad automat angajările, scad creșterile salariale, se gripează economia cu totul. De aceea e foarte important să ne uităm la acest motor al consumului. Și aici consumul ține foarte mult și de latura psihologică. Vedeți, imediat, conform datelor de la INS, mă uitam, în aprilie a fost vârful, imediat ce am avut această instituție politică anul trecut și tot ceea ce s-a întâmplat au început, când s-a vorbit de noi taxe, au început să se vadă în consum.
Însă, la nivelul pe Europei, nu, ne uităm de fiecare dată, comparativ cu alte state europene, de ce România are în continuare o inflație ridicată? Aminteam de consumul în scădere, dar prețurile rămân mari la energie și la carburanţi. În condițiile în care taxele, accizele, evident, aduc bani la buget.
Prețul la benzină depinde de ce se întâmplă pe plan internațional, dar și cel la energie. Iarăși, la energie avem insuficientă producție. Asta este chestiunea, de aici pleacă totul. Acum sunt investiții în solare, eoliene, în producție de energie electrică bazată pe gaz și în stocare, e nevoie și aici. În anii următori vom beneficia de aceste noi investiții.
Atunci prețurile ar trebui să scadă, nu? Așa ar fi logic.
Liberalizarea... Vedeți, când se vorbește de liberalizare, liberalizarea a adus numai creșteri de prețuri în România. Și când întrebi jucătorii din piață de ce liberalizarea nu aduce și scădere, atunci încep, nu știu, toată lumea se duce spre această explicație: avem insuficientă producție. De aici pleacă, de fapt, totul, inclusiv la inflație în general. Și vedeți că, totuși, producătorii, comercianții și producătorii nu au lăsat prețurile. Chiar în aceste condiții de scădere a consumului, dacă ne uităm la inflație, inflația în octombrie - 0,5% și în noiembrie foarte puțin - 0,42%. Deci, încă nu a scăzut destul consumul ca să determine să scadă și ei prețurile. Să se întâmple acest joc al pieței în care dacă scade consumul, automat să vedem și scăderi de prețuri.
Nu știu care este exact jocul, dar cu siguranță, cred că știți la fel bine ca mine, dacă nu cumva și mai bine, că traderii și cei care sunt în piață o duc foarte, foarte bine, chiar și cu aceste prețuri despre care vorbim.
Bun. Vorbim de...
De energie electrică.
De energie... Eu mă refeream pe tot...
Evident! Nu, dar la energie. Nu avem, nu avem, importăm mult mai scump decât vindem, dar rămânem optimiști. Asta apropo de viitorul apropiat. În schimb, la nivelul anului 2026...
Tot piața, tot piața rezolvă. Vă rog!
Tot piața. La nivelul anului 2026 care ar fi tendințele? În condițiile în care guvernul anunță un PIB de peste două miliarde de lei. Cum ar trebui să privim această sumă?
Două mii. Două mii de miliarde de lei.
Două mii, două mii. Scuze! Două mii de miliarde de lei.
Da. Deci, prognoza Comisiei Naționale, de fapt, este pesimistă pentru prima dată, inclusiv față de alte instituții financiare internaționale. Dacă avem peste 1-1,5% creștere economică anul acesta, va fi bine, va fi o bază pentru o creștere mai bună anul anterior. Important este acum și cum vor evolua exporturile, pentru că România este dependentă de ceea se întâmplă în Germania, Italia, Franța, unde merg cam 60% din exporturi, în zona euro 75%. Exporturile și investițiile, acestea ar trebui să fie motoarele de creștere, care, iată, să suplinească încetinirea consumului, cel puțin în prima parte a anului 2026.
Dar măsurile anunțate de executiv pot produce efecte vizibile chiar din acest an, 2026?
Produc efecte în ceea ce privește capacitatea României de a se finanţa, de a-și finanța deficitul bugetar pe piețele internaționale și de a se încadra într-un deficit mai mic. Când vorbim de înghețarea salariilor, înghețarea pensiilor, pentru că, așa cum am spus, am avut aceste derapaje în anii anteriori. Însă deocamdată nu vedem programe reale de relansare economică strategică, să vedem asumate pe sectoare din economie. Spre exemplu, ce vom face cu gazul din Marea Neagră, e absolut, iată, Azomureș a anunțat ieri că trimite acasă oameni. Păi, cum? Dacă noi scoatem gaz abia în doi ani, urmează să vină acest gaz, plus România e în top 3 producători de gaz din Uniunea Europeană, cum nu putem să producem îngrășăminte chimice sau să avem investiții ca să folosim această resursă? Şi nu e situația numai aici. Nu putem să stăm pe resurse naturale și să nu le prelucrăm aici, ca să aducem valore adăugată aici, pentru prosperitatea României.
E o problemă pe care am discutat-o cu foarte mulți miniștri în ultimii ani, toți știau care e situația, dar mare lucru, din câte am constatat cu toții, nu s-a întâmplat, în condițiile în care îngrășăminte chimice aducem din Bulgaria, din Ucraina, da, și Azomureș stă să închidă. Vom mai discuta despre întâmplările economice ale acestui an 2026, cu mulțumiri pentru prezența alături de noi.
Mulțumesc și eu. Toate cele bune!
Jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor-șef al Ziarului Financiar și analist economic, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".