Numărul bugetarilor a crescut cu 120 de mii în ultimii 10 ani

Creșterea încasărilor la bugetul de stat prin majorarea unor taxe și impozite, precum și corectarea inechităților din sistemul public sunt cei doi piloni pe care se bazează măsurile fiscale pe care guvernul condus de premierul Ilie Bolojan le va aplica în următoarele luni.
Da, le cunoaștem deja. S-a tot vorbit despre ele. Am tot auzit. În plus, premierul Bolojan a spus că în perioada următoare se vor adopta și alte măsuri care vor reduce cheltuielile statului și care se vor referi la reforma companiilor de stat și la eficientizarea acestora. Cu ce implicații, aflăm în continuare de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, jurnalistul și analistul financiar-economic Sorin Pâslaru, redactor-șef Ziarul Financiar. Bună dimineața!
Bună dimineața! Bine v-am găsit!
Bună regăsire! Vă invităm să plecăm de la ideea pe care am tot auzit-o în spațiul public, mai ales din partea autorităților, cum că România se află, practic, spunea asta chiar premierul, cu spatele la zid și amintea chiar de un scenariu similar cu cel petrecut în Grecia cu mai bine de un deceniu în urmă.
Da, eu mă gândeam că plecăm de la frizeriile din Popa Nan, unde se discută acum cât trebuie să fie prețul la un tuns, că se pregătește creșterea de TVA.
Dacă e facturat, înseamnă că va câștiga și statul. Dacă nu...
Ei, ați atins deja o problemă, că s-a vorbit destul de puțin în conferința de presă despre evaziune fiscală. Cred că situația este, eu știu, zugrăvită un pic mai sumbru decât este în realitate. Ce se întâmplă de fapt? Noi, dacă ne amintim, din 2010 n-am mai avut o creștere de taxe. Dacă ne amintim celebrul episod, nu, din mai 2010 cu tăierea salariilor, creșterea TVA, am avut 15 ani în care am avut numai scăderi de taxe. Economia s-a dublat, s-a triplat în această perioadă și, vedeți cum e, la un moment dat oamenii cam uită de unde au plecat și încep să se, eu știu, să se obișnuiască cu o anumită stare de lucruri, dar piețele nu te iartă. Adică nu poți să fii... să întinzi prea mult coarda. Și noi ne-am dus prea mult cu acest deficit de 9%, mai ales cu cheltuielile, salariile bugetarilor, 24% în 2024. Pensiile n-au fost legate, creșterea de pensii de creșterea de contribuții sociale ar fi trebuit legate. Iată, deci n-am legat, am cam uitat să legăm beneficiile de efort. Uitați și ce se întâmplă în educație. Acum vine ministrul învățământului să spună că, domnule, trebuie să mărim norma didactică, dar creșterea de salarii a fost făcută și a /.../, trebuia făcută. Trebuia făcută și la medici, trebuia și la profesori. Dacă ne amintim acum, să vedem oamenii care sunt revoltați pe treptele a diverse instituții, ce ne amintește? Eu am ținut special să fiu ieri la conferința de presă a domnului, ne mai amintim din anii 1997-1998, când iar am trecut printr-o perioadă dificilă. Deci dacă avem 1997-2000, apoi 2010 și acum iarăși să spunem că e nevoie să restructurăm, atunci a trebuit să restructurăm companiile de stat, ținem minte. Au fost proteste dramatice, România era aproape în incapacitate de plată, nu mai avea niciun ban în rezervă. Grecia avea 200% din PIB datorie publică, își terminase autostrăzile, a organizat o olimpiadă, stadioane. Noi încă suntem la un 50% din PIB. Problema e că...
Și atunci cât de mare este probabilitatea că măsurile anunțate chiar să aibă efectul așteptat?
Măsurile sunt bune, trebuiau luate, pentru că, așa cum am spus, ne-am întins mai mult decât ne este plapuma, și acum, și în ultimii 15 ani, în sectorul de stat nu a reușit să țină pasul cu ceea ce s-a întâmplat în sectorul privat.
Și va exista ulterior o creștere economică?
Aici ați atins cel mai bun punct. Ceea ce trebuie spus astăzi este că toate aceste măsuri și rezolvarea acestei situații va fi găsită numai prin creștere economică. Noi dacă aveam în trimestrul acesta, în primul trimestru am avut doar 0,2% creștere economică, dacă am fi avut 1%, 2%, 5% de cât are nevoie România creștere economică, toată situația s-ar fi rezolvat. Deci aici găsesc o slăbiciune în mesajul premierului de ieri și în mesajele care sunt date. Nu trebuie să privim economia din punct de vedere contabil. Și o firmă se împrumută ca să crească. Dacă am privi-o contabil, o firmă care pleacă de la 100.000 de euro cifră de afaceri și în 20 de ani ajunge la 100 de milioane, și sunt exemple, un antreprenor nu ar mai crea nimic. Productivitatea, creativitatea, creșterea, acestea sunt soluțiile pentru a merge mai departe. E adevărat, cu împrumuturi, e adevărat, avem nevoie de, și ceea ce este foarte bine și ca să mă întorc în timp, atunci mergeam la FMI, acum suntem la partenerii noștri din Comisia Europeană. Este 1% din PIB, îl ajustăm, vom merge mai departe, economia are putere să asimileze pe traseu și să absoarbă aceste creșteri de taxe.
Dar cum vedeți reacția mediului de afaceri?
Ce se întâmplă? Mediul de afaceri trebuie să se uite un pic la conturi. În ultimii ani, atât sistemul de companii din România, cât și băncile au registrat profituri record. De asemenea, în pandemie, ne amintim, statul a cheltuit 5-6-10% procente din PIB, a dat ajutoare, sute de mii de euro, firme de turism, de restaurante, de asemenea, a susținut salariile. Deci, ca să spunem așa, nicio țară din jur, dacă e să ne uităm, că ați mai ieșit cu mașina în străinătate, nu ești întrebat la benzinărie pe firmă sau...
Persoană fizică sau ... da, corect.
Ei, este o larghețe în continuare în a accepta decontările personale pe cheltuieli de firme. Din păcate, din impozitul pe profit, deși mediul de business a mers, și e foarte bine că a mers, să nu înțelegem greșit, dar e ca într-o... se acumulează niște tensiuni la un moment dat, dacă tu nu corectezi... știți cum e, la examen nu se vede ce ai învățat ieri, se vede ce ai învățat într-un an de zile. Și noi acum, cam asta e, că trebuie să corectăm o direcție, că ne-am tot dus și n-am corectat ceea ce trebuia. Din impozitul pe profit, statul încasează foarte puțin. Și acum n-ai cum să... Deci noi, din impozitul pe profit anul trecut doar șapte miliarde de euro, ca să vedeți, că toată lumea spune: domnule, statul e un prost administrator. E adevărat, dar companiile de stat, unele, Hidroelectrica, marile companii, care exploatează monopolurile, resurse naturale, dar transparența adusă de bursă, ce se întâmplă? Veniturile nefiscale ce înseamnă? Veniturile din dividendele companiilor încasate de stat. Deci statul a încasat anul trecut 10 miliarde de euro, mai mult decât din impozitul pe profit, de la cele 600.000 de firme din România, private.
Dar de cealaltă parte, că se vor taxa și băncile, multinaționalele, de ce raportează ele un profit mai mic decât am crede cu toții?
Păi eu vă dau exemplu. Există o companie care a fost cumpărată de o altă companie de retail mare, care a declarat, a fost cumpărată anul trecut cu un miliard de euro, dar acea companie, o rețea de magazine, a declarat în fiecare an pierderi, șapte ani la rând.
Și cum să ai pierderi și, totuși, să cumperi și să fii ...?
Păi, dar nu e vina lor, e vina noastră, că nu ne ducem după ei.
A statului român. Și de ce nu o facem, credeți? Sau de ce credeți că nu o facem?
Pentru că știți de ce? Pentru că vedeți ce s-a întâmplat în acești ani, că s-au filtrat la vârf, nu au mai ajuns oamenii cei mai buni să conducă în administrația publică, prin sistemul acesta clientelar de partid, plus, deci nu au ajuns la competență... Acolo la ANAF trebuie să fie statisticieni.
ANAF-ul are acum o nouă conducere, poate că se vor schimba lucrurile și acolo.
Păi, este fostul șef al corpului de control al premierului Ciolacu. Ei se rotesc între ei. Avem nevoie de sânge proaspăt și în administrația publică. Acum, administrația publică este exact cum erau companiile de stat în anii '97-'98, când mai țineți minte că toată lumea spunea, domnule, a fost scădere economică. Da, dar acea restructurare a fost baza de la care astăzi /.../ avem o cu totul altă Românie.
Ați pronunțat numele fostului premier Ciolacu și-mi amintesc de o declarație a domniei sale, cum că România oferă aproape 3,5% din PIB pentru ajutorul acordat Moldovei și Ucrainei. Prin ce perioadă dificilă trecem noi, guvernanții ne spun că ajutorul va continua. Cum vedeți?
A fost o întrebare ieri. Mi se pare destul de mult. Dacă are acces la date, nici premierul Bolojan n-a răspuns foarte limpede. Mi se pare mult dacă /dăm/ banii ăștia. Păi, Moldova e o țară... noi cu 3%, Moldova o ducem pe excedent financiar dacă îi dăm 1% din PIB-ul nostru. Nu cred că sunt sume așa de mari, dar, dacă sunt, trebuie ajustate. Ce voiam să mai spun în legătură cu restructurarea de care s-a vorbit, din scenariul prezentat, banii din TVA, creștere de TVA, de accize, ar fi cam 10 miliarde de lei pe anul acesta, dar banii economisiți la buget, din zona aceasta de scădere a sporurilor, restructurarea companiilor de stat și, în primul rând, iată, măsuri de eficientizare a autorității publice, aici e doar un miliard și se taie investiții de 10 miliarde. Deci, un miliard față de 10 e încă diferență mare. Noi ne-am uitat în trecut. Deci nu învinovățim pe nimeni, dar ne uităm la date. Avem cu 120.000 de bugetari mai mulți în ultimii 10 ani, 2024 versus 2014. Din aceștia 50.000, deci a crescut numărul de funcționari în administrațiile publice locale, 50.000, de la 230.000 la 280.000. Nu se poate, trebuie să facem lucrurile mai eficient, de asta avem nevoie. Și încă un lucru, domnule, paradoxal, mai țineți minte, acum trei ani, într-o vară, sau patru ani, când au venit programele, a prezentat președintele Iohannis. România are 80 de miliarde de cheltuit, PNRR, fondurile structurale. Întrebarea este cum ajungem să tăiem, dacă noi avem, adică banii...
E un paradox aici.
Păi, da, și nimeni nu pune această problemă. Parcă eram inundați de bani, cum acum ajungem să tăiem bursele la elevi? De ce nu cresc bursele la elevi pe fonduri europene? Unde-s banii din fondurile europene? De ce nu facem investițiile pe fonduri europene? Ei o tot ... cum în pandemie s-a putut, cheltuielile spitalelor s-au trecut pe fonduri europene. Ori sunt acești bani și...
Așteptăm, sunt multe enigme pe care trebuie să le dezlegăm împreună, ne vom mai auzi în siguranță, aici, la Matinal.
Păi, vedeți că administrația e o cutie neagră, și la ANAF, și la administrațiile publice. Stau de o lună cu o solicitare la Ministerul Finanțelor să vedem unde a crescut acest număr de personal, în ce consilii, primării și așa mai departe. Trebuie transparență și raportare trimestrială. N-ai cum să conduci altfel.
Întârzie răspunsurile, dar poate vor veni, cu siguranță ne vom mai auzi.
Concluzia e că este de traseu, o corectăm și economia României are cu totul o altă forță față de ce era în 2010. Suntem mult mai puternici.
Să sperăm și râmânem optimiști. Jurnalistul și analistul financiar economist Sorin Pâslaru, redactor șef "Ziarul financiar", invitatul de astăzi al "Apelului matinal".