Cu sprijinul Parlamentului European, CE ar putea propune modificarea regulamentului Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă

Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluție ce include propunerea de extindere a finanțării mecanismului de redresare și reziliență pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare, document ce sublinează efectul stabilizator al acestui instrument în contextul incertitudinii economice din Europa. Europarlamentarii își exprimă îngrijorarea că intervalul scurt de timp pentru punerea în aplicare a finanțării restante din mecanismul de redresare și reziliență implică provocări semnificative cum ar fi reformele cheie, investițiile, precum și a celor 70% dintre jaloanele și țintele care nu au fost încă atinse. Eurodeputații cer o prelungire de 18 luni care să se aplice proiectelor pe cale de a fi finalizate cu succes, dar care mai necesită timp. Eurodeputatul Victor Negrescu, unul dintre inițiatorii rezoluției, este invitatul "Apelului matinal". Bună dimineața!
Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație!
Practic, ce include lista solicitărilor aprobată de Parlamentul European?
Este un raport extrem de important. Se referă la implementarea mecanismului de redresare și reziliență și prezintă o serie de soluții pe care Uniunea Europeană trebuie să le implementeze în perioada imediat următoare. Pe de o parte, avem această extindere cu 18 luni a mecanismului de redresare și reziliență pentru proiectele mature, așa cum ați spus și dumneavoastră, acele proiecte care pot fi finalizate în acest termen de extindere, vorbim de spitale, vorbim de autostrăzi, vorbim de școli care au nevoie de câteva luni în plus pentru a putea să fie finalizate cu finanțarea din acest program european. O a doua prevedere extrem de relevantă și utilă pentru România în mod special, se referă inclusiv la posibilitatea că acele proiecte care nu pot fi finalizate prin mecanismul de redresare și reziliență în termenul pe care îl avem la dispoziția noastră, se referă la faptul că aceste proiecte se pot să fie transferate către alte programe europeane, adică dacă avem un proiect care la finalul lunii august 2026 nu este terminat, putem să trecem la o finanțare europeană care vine din politica de coeziune sau din viitorul fond de competitivitate, sau din fondurile disponibile prin Banca Europeană de Investiții, programul InvestEU. Și a treia prevedere care ajută foarte mult România, se referă la simplificarea modificărilor aduse Planului de Redresare și Reziliență. În prezent, România se află în mijlocul unui proces de renegociere a planului și acest apel pe care Parlamentul European îl face, privind simplificarea, poate ajuta viitorul guvern în a modifica acele proiecte sau chiar reforme care sunt greu de atins, greu de realizat și include acolo mai degrabă ținte tangibile pentru că, ați spus foarte corect dumneavoastră mai devreme, din nefericire, la nivel european, doar 30% dintre țintele și jaloanele stabilite au fost îndeplinite până acum și mă refer aici la toate statele membre, nu doar România.
Spuneam că Parlamentul European oferă acum un sprijin larg pentru salvarea proiectelor din PNRR, considerate mature, inclusiv cu posibilitatea ca cele nefinalizate să fie finanțate prin alte fonduri europene, dar ce urmează?
Urmează o discuție amplă între instituțiile europene pentru a aplica aceste recomandări care vin din partea Parlamentului European, pentru că raportul nostru a trecut cu o largă majoritate în legislativul european, largă majoritate care confirmă faptul că trebuie începute aceste discuții. De altfel, Comisia Europeană, deși inițial aș putea spune că a fost refractară la anumite propuneri, deja a început să preia din propunerele noastre. Mă refer aici la transferul proiectelor către alte programe europene. Inițial, Comisia Europeană nu dorea să facă această modificare și deja Comisia Europeană a venit cu o comunicare care preia această recomandare pe care noi am făcut-o în raportul pe care l-am coordonat. De asemenea, când vorbim de simplificarea procedurilor de modificare, și acolo au apărut tot felul de soluții pe care România le are la îndemână și pe care le recomanda autorităților naționale, adică am putea să preluăm o parte din bani, să creăm anumite fonduri, să păstrăm banii pentru a putea să fie folosiți după termenul de august de 2026, putem de asemenea combina resursele din PNRR cu alte programe europene, de exemplu cu zona de apărare, deci sunt soluții la îndemâna României. Noi avem nevoie în perioada următoare de oameni care se pricep foarte bine la proiectele europene, pentru că România are nevoie ca de aer de fondurile europene pentru a ieși din această situație cu deficitul. Noi am oferit prin raportul nostru, aş zice, o gură de oxigen pentru statele membre, pentru România, trebuie să profităm de acest context și trebuie totodată să intensificăm eforturile pentru implementarea PNRR-ului, pentru că, la finalul zilei, Bucureștiul trebuie să facă aceste eforturi și în sensul acesta, evident, cei implicați trebuie să se țină de treabă. Sunt obiective unde, din păcate, avem reale dificultăți, pe zona de mediu, aş sublinia, pe zona de energie, și acolo trebuie să facem mult mai mult decât am făcut până în prezent.
Dar procedural, care sunt pașii următori?
Procedural, Comisia Europeană ia act de acest vot al Parlamentului European, executivul european trebuie să vină cu o reacție, așa cum a făcut-o de fapt și acum cu o comunicare în care a preluat punctele pe care le-am subliniat mai devreme, și Comisia Europeană, în ceea ce înseamnă prelungirea termenului, ar trebui să propună statelor membre modificarea regulamentului Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Și în sensul acesta, atât Comisia Europeană, cât și statele membre, și aici este un rol pe care și România trebuie să-l joace, trebuie să înceapă acest proces de negociere, pentru că e nevoie de acordul tuturor statelor membre. Sunt multe state în situația aceasta, de aceea sunt, aș zice, destul de încrezător că putem să avem această discuție și o astfel de decizie. Viitorul ministru al Proiectelor Europene, viitorul ministru de Externe al României, împreună cu președintele României, cred eu că ar trebui să se implice direct în a colabora cu statele membre și a le convinge în această direcție, pentru că este clar în interesul nostru. Altfel vom fi departe de obiectivul nostru în a accesa toate aceste sume de bani, bani care vin, în marea lor majoritate, sub formă de granturi pentru România, adică bani relativ gratis, și în contextul acesta, România trebuie să aibă o strategie de convingere a partenerilor europeni și avem și ocazia să facem lucrul acesta. Încep negocierile privind bugetul european pe termen lung și am putea, în aceste negocieri, să insistăm pe această prelungire, pentru că vă dau câteva exemple, pentru zona de infrastructură rutieră, două-trei luni în plus înseamnă autostrăzi finalizate, șase luni în plus înseamnă anumite spitale să fie 100% echipate, pentru că sunt întârzieri uneori cauzate și de lipsa furnizorilor, sau întârzieri generate de condițiile meteo, și în sensul acesta, evident, fiecare din plus este utilă României. Această soluție financiară, acest mecanism este unic pentru Europa, este un mecanism istoric, creat special pentru redresarea economică a statelor membre după perioada de pandemie, așa că nu va mai veni acest tren al banilor europeni, aceste tipuri de fonduri, așa că e util pentru noi să le accesăm în integralitatea noastră și cred că e util și pentru Comisia Europeană, pentru că avem o președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a susținut acest proiect și care cred că este și în interesul Domniei Sale să se asigure că programul este folosit eficient. Trebuie să spun că există și voci refractare, acele state care sunt, mai degrabă, reticente la aceste finanțări europene, care poate contribuie mai mult la bugetul UE, acele state sunt precaute cu privire la prelungirea perioadei de implementare, însă, de fiecare dată reușim să le convingem, așa că e important să începem acest demers de negociere și să obținem acest deziderat subliniat, cerut foarte clar și ferm de Parlamentul European.
Dar personal, la capătul acestui întreg proces cu implicații majore pentru România, sunteți optimist?
Eu cred că putem să facem lucrul acesta, pentru că, de-a lungul timpului, am văzut aici, la Bruxelles, cum s-a spus "nu" la anumite lucruri și s-au întâmplat. Şi vă dau două exemple. Eu sunt cel care a revizuit regulamentul PNRR-ului, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, prin care am permis statelor membre să modifice planurile lor în raport cu impactul războiului din Ucraina. Când am venit cu această propunere, Comisia Europeană, statele membre, colegii europarlamentari, foarte mulţi mi-au zis, este imposibil, nu o să poţi. Am depus amendamentul, am negociat, s-a putut, s-a iintrodus această prevedere. Evident, sunt mulţi care s-au lăudat ulterior, dar iată că am reuit să mergem împotriva valului. La fel şi cu transferul proiectelor, iniţial s-a spus, nu, avem termen august 2026, nu se finalizează proiectele, se opreşte finanţarea. Şi dintr-o dată, Comisia Europeană a preluat ideea mea şi acum reuşesc să facă acest transfer şi vin cu regulamente care să explice cum se va realiza acest proces. Aşa că şi în ceea ce înseamnă prelungirea, cred că putem să obţinem cel puţin o prelungire tehnică, de ordinul a câteva luni, până la finalul anului 2026. Această prelungire tehnică nu necesită ample modificări ale regulamentului, însă noi insistăm și pe modificarea regulamentului, insistăm pe cele 18 luni. Reamintesc faptul că sunt mai toate grupurile poliției pro-europeane care au susținut acest demens, că am avut aproape 70% din Parlamentul European care a sprijinit acest raport, toată lumea cunoștea în detaliu prevederile acestui raport. Evident că majoritatea pro-europeană din Parlamentul European se traduce și printr-o majoritate pro-europeană la nivelul Consiliului, și sper că aceasta să se manifeste și să avem o decizie cel puțin până la finalul anului pentru prelungire.
Mulțumim pentru toate aceste precizări, invitatul "Apelului matinal" a fost eurodeputatul Victor Negrescu.