Cum va arăta Societatea 5.0

Bucureștiul devine, din nou, punctul zero al discuțiilor despre cum va arăta o societate 5.0 – durabilă, inteligentă, conectată la tehnologie. Sub titlul „From Vision to Reality”, ediția din acest an aduce la aceeași masă peste 400 de speakeri: oficiali ai Comisiei Europene și Parlamentului European, miniștri, parlamentari, profesioniști din business și experți din peste 20 de țări. Evenimentul face parte din proiectul „Împreună protejăm România”, o platformă gândită să faciliteze dialogul între decidenți și specialiști pe cele mai fierbinți dosare ale agendei publice – de la securitate și energie, la digitalizare, agricultură, sănătate sau demografie.

Agenda: de la securitate globală la egalitate de gen

Organizatorii promit conferințe tematice care să treacă în revistă întreg spectrul de politici publice necesare unei Românii „reziliente” – cu infrastructuri digitale sigure, servicii publice inteligente și o economie capabilă să concureze la nivel european. Accentul cade pe soluții sustenabile: securitate cibernetică pentru instituții, agricultură prietenoasă cu mediul, tranziție energetică și, mai ales, finanțarea cercetării și inovării – domeniul pe care speakerii îl consideră „cheia de boltă” a transformării.

Marius-Ioan Piso: „Cu 0,2 % din PIB nu poți construi putere națională”

Tonul cel mai apăsat a venit de la Marius-Ioan Piso, fostul președintele al Agenției Spațiale Române si Vicepresedintele Academiei Internationale de Astronautica, care a tras un semnal de alarmă în plenul dedicat cercetării și industriei spațiale:

„În momentul ăsta, statul cheltuie mai puțin de 0,2 % din PIB pe cercetare. Media europeană e cam de 1,2 %. Cercetarea este una dintre componentele fundamentale ale puterii naționale, iar noi nu avem capacitatea necesară. N-a existat interes politic; ne mulțumim cu ce avem.”

Piso a amintit că România l-a avut pe Dorin Prunariu – „astronaut de clasă profesionistă” – dar, de atunci, nu a mai investit sistematic în formarea de echipaje spațiale:

„Astăzi astronauții sunt de două feluri: profesioniști, formați în trei-patru ani de agenții ca NASA, ESA, Roscosmos, și turiști spațiali, lansați prin companii private. Ungaria și Polonia își trimit deja oameni în stația spațială. România rămâne pe tușă.”

De ce contează această cifră

Sub 0,2 % din PIB pentru cercetare plasează România pe ultimele locuri din UE, deși obiectivul european este de 3 % la orizont 2030. Fără investiții, avertizează economiștii, economia locală va continua să exporte forță de muncă și să importe tehnologie, adâncind dependența de inovarea produsă în alte state.

Ce se poate schimba la summit

Organizatorii anunță că, la finalul dezbaterilor, vor înainta Guvernului și Parlamentului un set de recomandări concrete:

Creșterea treptată a bugetului pentru R&D până la 1 % din PIB în 2027/2028

Scheme de credit fiscal pentru companiile care investesc în laboratoare și centre de inovare;

Parteneriate public-privat pentru microelectronică, agricultură de precizie și securitate cibernetică;

Program național „Astronautul 2.0”, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană, pentru selecția și pregătirea unui nou echipaj românesc până în 2030.

Un summit „oglindă” pentru România

„Bucharest Leaders’ Summit” nu promite miracole peste noapte. Dar pune reflectorul pe statisticile care dor: investiții minime în știință, exod de talente, absența unei strategii spațiale coerente, vulnerabilități cibernetice. Dacă vor fi luate în serios, concluziile ar putea împinge România de pe marginea hărții inovării către traseul 5.0 – cel în care tehnologia, sustenabilitatea și cercetarea se alimentează reciproc.

Până atunci, replica lui Marius-Ioan Piso rămâne pe final de coloană sonoră: „Nu poți construi un viitor de top cu resturi de buget. Fără cercetare, rămânem spectatori la propriul nostru secol.”