Cristian Păun: Rezolvarea problemelor României trebuie să se facă prin reforme, și nu prin creșteri de taxe

Inflaţia a fost în octombrie aproape 9,8%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, dar Eurostat are alte calcule şi spune că indicele a fost luna trecută de 8,4%. Chiar şi aşa, inflaţia din România a fost de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar Banca Naţională anticipează o inflaţie în creştere şi la finalul acestui an, mai ales pe seama liberalizării preţului energiei şi a majorării TVA. Totuşi - potrivit guvernatorului BNR - Guvernul, Banca Naţională fac eforturi de corectare a mersului economiei după ani în care creşterea ei s-a bazat pe consum. Acum, mediul de afaceri se plânge că majorarea TVA a redus consumul şi chiar determină evaziune fiscală. Cu ce consecinţe discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal" - profesor universitar Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice Bucureşti. Bună dimineaţa!

Cristian Păun: Bună dimineaţa!

S-a diminuat riscul ca economia României să intre în recesiune. Recent, guvernatorul BNR se declara încrezător că după o creştere negativă în trimestrul al treilea, economia României nu va înregistra două astfel de trimestre consecutive. Altfel, ce să înțelegem, ar fi însemnat practic intrarea în recesiune?

Cristian Păun: Conform definiţiei tehnice, dacă ai două trimestre consecutive în care economia ta scade în termeni reali, adică dând deoparte inflaţia, ca s-o zic așa mai simplu, adică creşterea reală nu există, este o scădere în termeni reali două trimestre consecutive, se numeşte recesiune. Noi avem deja un trimestru, trimestrul al treilea. Probabil că pentru trimestrul al patrulea se mizează foarte mult pe perioada aceasta a sărbătorilor de iarnă, a consumului din această perioadă, dar, pe de altă parte, trebuie spus că în acest al patrulea trimestru economia pe zona agriculturii stagnează, nu prea avem acolo foarte multă valoare adăugată în agricultură iarna. La fel, nu avem în construcţii foarte multă valoare adăugată iarna, ceea ce înseamnă că cel puţin din cele două direcţii vom avea mai puţină valoare adăugată, mai puţin PIB pentru trimestrul III şi IV şi respectiv pentru trimestrul I. Este o sezonalitate pe care o putem explica foarte uşor a PIB-ului. Deci trebuie, totuși, să rămânem precauţi, pentru că chiar dacă nu o să avem o recesiune tehnică, probabil creşterea economică nu va fi una fulminantă, adică nu vom vorbi de procente de tipul 3%-4% într-un singur trimestru, ceea ce face ca per total însă avem o creştere foarte modestă. Noi până acum, dând deoparte scăderea din al treilea trimestru, am avut o creştere bunicică în trimestrul al II-lea şi am avut o creştere modestă în trimestrul I. Deci, teoretic, suntem undeva pe la 0,9% PIB crescut în 2025 pe primele trei trimestre cumulat, deci probabil că vom mai adăuga un 0,3%-0,4% pe trimestrul IV în cele mai optimiste situaţii, deci ne vom poziţiona undeva la 1%, 1 şi un pic la sută creştere PIB. Asta reprezintă undeva la o treime din ce am mizat noi că o să creştem, când am făcut bugetul la început de an.

Asta înseamnă, până la urmă, că avem o situație numită stagflație în economie, este o stagnare dublată pe inflație, adică, pentru foarte multe sectoare economice nu vedem o creștere a comenzilor, dimpotrivă, scad vânzările, scad comenzile și atunci patronii nu prea pot crește salariile în ritm cu inflația, adică la nivelul economiei, mai ales a economiei private și a angajaților din sectorul privat vom vedea o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare în perioada următoare, pentru că nu se poate ține pasul cu inflația pe zona de venituri salariale și acolo organizarea sindicală nu este foarte, foarte puternică, așa cum este în sectorul de stat, deci vom avea niște presiuni importante din acea, din acea zonă în perioada următoare. De asta spun că oamenii ar trebui să fie puțin precauți, prudenți, mai ales cu aceste sărbători, adică să încerce cumva să nu exagereze cu cheltuielile, să nu exagereze cu cheltuielile pe datorie, pentru că lucrurile nu sunt încă rezolvate pe deplin, și pentru că, deocamdată, rezolvarea problemelor României trebuie să se întâmple prin reforme, și nu prin creșteri de taxe. Am avut creșteri de taxe pentru că altfel ne depunctau cei de la agențiile de rating, nu ne mai dădeau bani cu împrumut, trebuie să vedem și reforme. Ori reforme nu prea am văzut în această perioadă, dimpotrivă, chiar vedem parteneri din coaliție, din anumite partide, care se opun, care bagă bețe în roate, care fac zgomot de fond, care nu se racordează, nu se cuplează la ideea de a face reformă, tot timpul ei vociferează, tot timpul încearcă cumva să facă să nu se întâmple aceste reforme și în final să rămânem doar cu creșterea de taxe, eventual poate mai creștem niște taxe în perioada următoare, ceea ce ar fi o mare aberație.

Dar cum arată acum încasările statului, în condițiile acestor permanente discuții privind majorarea taxelor și pe fondul riscului creșterii evaziunii fiscale?

Cristian Păun: Păi TVA-ul la nouă luni arată mai mare decât TVA-ul la nouă luni de anul trecut, doar că suma în plus pe care am obținut-o din TVA este undeva la 7%, deci cu 7% în plus, dar inflația pe care am avut-o a fost de 10%. Deci noi cumva în termeni nominali am încasat mai mult TVA, dar în termeni reali TVA-ul pe care l-am încasat e mai puțin decât cel de anul trecut. Asta arată că, de fapt, a scăzut consumul, mai ales în luna septembrie se vede această scădere a TVA-ului, asta arată că a scăzut consumul ca urmare a creșterii taxelor, e un efect normal și care se întâmplă, probabil că a crescut puțin și evaziunea, dar evident că acest consum scade și prin faptul că economia private nu-și regăsește suflul și ea sufocată de tot felul de aberații fiscale, cum ar fi taxa pe stâlp, impozitul minim pe cifra de afaceri.

Adică noi trebuie să relansăm economia românească, renunțând la acest balast, renunțând la această povară, pe care tot noi am pus-o în cârca companiilor și care nu există în alte țări, și atunci tu când te duci la raftul cu produse, tu te trezești că acolo acele produse vor avea în prețul lor și taxă pe stâlp și impozit pe minim pe cifră de afaceri, și TVA mărit și toate astea, și nu prea ai cum să fii competitiv în astfel de condiții, mai ales că plătim și un preț la energie foarte mare, astăzi plătim și capital foarte scump, pentru că avem riscul pe care îl avem la nivel de țară. Deci suntem cu tot felul de constrângeri care necesită o abordare foarte echilibrată la nivelul politicilor fiscale din România și a politicilor monetare, pentru că ele trebuie să fie foarte bine corelate una cu cealaltă, pentru a oferi până la urmă predictibilitate, stabilitate și pentru a recâștiga încrederea pierdută în ultimii ani de neseriozitate bugetară pe care i-am avut din păcate.

Dar o ultimă întrebare, cum vedeți evoluția prețurilor? La ce ne așteptăm pentru finalul acestui an și în 2026 privind inflația?

Cristian Păun: Cu siguranță pe primele luni ale anului inflația va rămâne cumulată, anuală, va rămâne sus, pentru că avem acest efect de bază, cum îl numim noi, apărut în luna august, deci cam până prin iulie-august nu vom scăpa, vom vedea mereu o inflație mare, pentru că vom include ce s-a întâmplat la jumătatea acestui an. Dacă la începutul anului vom începe iar cu creșteri de taxe, vom începe iar cu tot felul de bazaconii de tipul ăsta, cu siguranță vom vedea alte efecte în prețuri. Deocamdată România rămâne țara cu inflație mare, atenție că această inflație se adaugă la inflația din anii trecuţi, este o taxă la taxă, și românii, într-adevăr, cei cu venituri foarte scăzute, sunt cei mai expuși la acest fenomen, pentru că inflația lovește în primul rând în cei săraci și foarte săraci, ceilalți mai având, cât, să punem așa, osânză resurse să mai supraviețuiască încă unei perioade inflaționiste, și având câteva metode prin care mai pot să rezolve problemele. Dar cei săraci și foarte săraci ei au ajuns la fundul sacului. Ori, ei trebuie să mănânce, trebuie să supraviețuiască, la ei se pune problema de supraviețuire. Nu prea poți să tot reduci de la mâncare, pentru că ajungi să nu mai mănânci nimic, ceea ce nu-i posibil. O să reducem probabil calitatea, o să fim foarte chivernisiţi, o să fim mai atenți cu risipa, o să încercăm să prindem cât mai multe oferte, o să ne schimbăm poate și modul de a sărbători sărbătorile acestea astfel încât să ne întâlnim la un ceai și mai puţin la o masă din aceea din care aruncam jumătate. Se va schimba puțin situația în România, cel puțin nivelul de trai al românilor va fi puternic afectat. Probabil că nu vom mai avea două maşini de familie sau trei maşini, vom rămâne doar cu una sau folosim mijlocul de transport în comun sau trotineta sau bicicleta, adică mersul pe jos. Trebuie să facem ceva pentru că nu o să ne mai încadrăm în bugetul nostru cu bani, iar să împrumuţi acum bani pentru a consuma este o idee foarte proastă.

Mulţumim pentru această discuţie!