Creşterea economică, revizuită în scădere de FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 0,9%.

Cu toate acestea FMI anticipează un avans real al PIB mult mai consistent în 2013, de 3%, a anunţat şeful misiunii de evaluare, Erik de Vrijer.

Oficialul a subliniat că este nevoie de o menţinere strictă a cheltuielilor publice şi trebuie acordată o atenţie deosebită reducerii arieratelor şi creşterii absorbţiei fondurilor europene.

"Noi am scăzut prognoza de creştere economică, dar şi inflaţia a urcat mai mult decât ne aşteptam.

"Deci şi deflatorul este mai sus. Aceste revizuiri se anulează una pe alta, astfel că au efect foarte mic asupra deficitului în sine", a spus Erik de Vrijer.

Despre creditorii internaţionali el a admis că aceştia utilizează o estimare de 0,9%, în timp ce Guvernul are o prognoză uşor mai optimistă, de 1,2%.

"Aş spune că practic am convenit că e în jur de 1%.

Am convenit că ţintele fiscale vor fi îndeplinite până la finele anului dacă se menţin politicile actuale", a mai spus şeful misiunii FMI.

Tulburările politice, "în defavoarea economiei"

Delegaţia FMI a avut discuţii foarte bune şi constructive cu Guvernul şi Banca Naţională a României, a mai spus Erik de Vrijer.

"Pe parcursul ultimilor câţiva ani, de la momentul când a izbucnit criza economică, progrese bune s-au înregistrat în stabilitatea României, în special prin reducerea inflaţiei, deficitului bugetar şi deficitului de cont curent.

"Creşterea economică rămâne scăzută.

"De asemenea, aceste tulburări politice sunt în defavoarea economiei şi scad încrederea" a afirmat Erik de Vrijer.

În acest sens, şeful misiunii de evaluare a FMI spune că "România rămâne vulnerabilă la criza din zona euro, care este contagioasă.

"Autorităţile trebuie să se concentreze pe politicile macro şi să implementeze programul.

Am vrut să ne asigurăm că stabilitatea macroeconomică rămâne în parametrii agreaţi şi, în al doilea rând, să vedem cum să ducem economia aceste ţări pe o cale economică cu creştere mai puternică", a afirmat Erik de Vrijer.

El a mai adăugat că percepţia ridicată asupra riscurilor înseamnă un cost mai mare al finanţării, precum şi o depreciere a ratei de schimb.

"Aceasta pune presiune pe preţuri şi pe sistemul bancar, unde există un stoc mare de împrumuturi în valută străină, care vor fi mai dificil de rambursat dacă cursul de schimb se depreciază semnificativ.

"Noi credem şi proiectăm ca activitatea economică să rămână sub potenţial pe termen scurt", a explicat oficialul FMI.

Guvernul a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2012 de la 1,5% la 1,2%, potrivit notei de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

La elaborarea bugetului pe anul 2012, autorităţile au luat în calcul o creştere economică de 1,8-2,3%, revizuită apoi la 1,5%, după negocierile cu Fondul Monetar Internaţional.

Creştere cu 5% a preţului gazelor

Preţul gazelor naturale livrate populaţiei va creşte, de luna viitoare, cu 5%, a mai anunţat oficialul FMI.

Erik der Vrijer a precizat că pentru firme majorarea va fi de 10 procente.

FMI preferă subvenţii în loc de reducerea TVA la alimente

Preţul gazelor naturale livrate populaţiei va creşte, de luna viitoare, cu 5%, iar pentru firme majorarea va fi de 10 procente, a anunţat şeful misiunii FMI de evaluare a acordului preventiv cu România.

De asemenea, reprezentantul FMI a declarat că în locul reducerii TVA la alimente, statul român ar putea în schimb să acorde subvenţii crescătorilor.

"În acest moment, când avem şi o secetă care creează unele probleme pentru fermieri, pentru agricultori, în special pentru cei mici, nu este foarte clar cum, scăzând rata la TVA pe produsele alimentare, îi vom ajuta pe acei oameni.

"Este mai bine, în general, dacă există o problemă specifică, a unui grup specific, pe o perioadă de timp specifică, să ai, mai degrabă, subvenţii directe, decât să schimbi sistemul fiscal", a spus Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI pentru România.

Potrivit acestuia, experienţele dintr-un număr de ţări arată că, dacă este scăzută TVA la alimente, sau ca în alte ţări din Europa, la restaurante şi hoteluri, această măsură nu are un efect pozitiv asupra economiei, adică o creare de locuri de muncă sau mai multe investiţii.

În schimb, această măsură este mai degrabă "un transfer către proprietari, în special proprietari din sector", a explicat oficialul FMI.

Premierul Victor Ponta a declarat, pe 24 iulie, că susţine aplicarea de o cotă TVA diferenţiată pentru produsele agricole, de la 1 ianuarie 2013.

El a argumentat intenţia prin dorinţa de scădere a preţurilor, dar mai ales de combatere a evaziunii fiscale şi de sprijin a producătorilor autohtoni, mai ales în 2013.