”Costul minim pentru trai decent dă pentru o singură persoană o valoare de peste 3.700 de lei net”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - „Matinal” - Realizator: Cătălin Cîrnu - Salariul minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 3.300 lei începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 10% față de fostul nivel, de 3.000 lei. De majorarea salariului vor beneficia peste 1,8 milioane de salariați, după cum anunță guvernanții, dar nu se aplică măsura salariaților din agricultură și industria alimentară. Ce implică însă această decizie a guvernului, aflăm imediat de la invitatul „Apelului matinal”, liderul Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu. Bună dimineața!
Bogdan Hossu: Bună dimineața!
Realizator: Acoperă această majorare de 10% golul lăsat de toate creșterile de prețuri provocate de inflație?
Bogdan Hossu: Evident, nu. Pentru că costul minim pentru trai decent, care ar trebui să fie calculat după valoarea legii ieșite acum trei ani de zile, dă pentru o singură persoană o valoare de peste 3.700 de lei net. Deci este evident că creșterea cu 180 de lei, care conduce astăzi la o creștere cu 180 de lei, 181 de lei mai precis, este temporară, pentru că, în momentul în care forma actului normativ pe care guvernul și-a asumat răspunderea va intra în funcționare, deductibilitatea de 200 de lei care se mai aplică va fi anulată de acest act normativ. Deci creșterea față de actualul salariu minim net va fi numai de 92 de lei. Evident că suma este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor pentru coșul minim și ecartul rămâne tot la o distanță de peste 50% în structura respectivă, ceea nu ce înseamnă decât că populația nu reușește să recupereze diferența între salariul net și creșterile de prețuri. Singura șansă ar fi schimbarea politicii fiscale, o reașezare a fiscalității între angajator, deci capital, și cetățean, deci salariat, care să echilibreze acest lucru.
Realizator: Da. Apropo de regimul fiscal aplicat în România salariatului român, cum arată el în raport cu cel întâlnit în alte state europene?
Bogdan Hossu: Practic, cel mai simplu e să vedem cum se repartizează creșterea economică între capital și cetățean, în sensul în care media europeană este 51% pentru cetățeni din creșterea economică, iar pentru capital, deci pentru companii, ar trebui să fie undeva la 40- 41%. În România, acest raport este invers. Deci, din creșterea economică, 51% este luat de capital, deci de companii, și numai 39% este luat de către cetățean, deci de către lucrători. Evident că trebuie o reașezare structurală și care nu ar face decât să fie un câștig deosebit pentru marea majoritate a lucrătorilor. Să nu uităm că noi astăzi din 100 lei plecăm acasă numai cu 56,5 lei.
Realizator: Mult mai puțin decât în alte state europene, și nu neapărat raportându-ne, să zic, la Germania, Franța, sau...
Bogdan Hossu: Nu, e mult mai puțin inclusiv față de Statele Unite. Deci pentru orice stat care aplică o politică fiscală normală, pentru că la ei contribuțiile sunt acoperite două treimi de către angajator și o treime de către salariat. În plus, salariatul, cetățeanul are o serie de deductibilități care îi face să aibă venituri suplimentare în momentul în care efectuează niște cheltuieli structurale. De exemplu, în funcție de stat sunt facilități la achiziția, de exemplu, de frigidere, de apartamente, deci de obiecte care sunt de folosință îndelungată.
Realizator: Pe la noi, pe aici, pe colo a mai crescut și TVA-ul. Dar aveți reacții din partea sindicaliștilor, implicit din partea angajatorilor?
Bogdan Hossu: Din partea sindicaliștilor, evident că orice creștere este un lucru pozitiv. Problema din partea angajatorilor e datorită faptului că s-a făcut foarte din scurt și frica sau teama, dacă vreți, a sau multora din sindicate, mai ales la întreprinderile mici și mijlocii, este că efectul va fi o disponibilizare, o reducere de personal, ceea ce, pe de o parte, va micșora previziunile guvernului referitor la venituri suplimentare la buget și va crește cheltuielile de la buget, pentru că, practic, dacă vor fi disponibilizați, vor intra șomaj. Și ce ne îngrijorează este faptul că suntem deja la începutul lunii octombrie și guvernul încă n-a stabilit salariul minim pe economie garantat în plată de la 1 ianuarie 2024. Sperăm ca săptămâna asta să înceapă discuțiile și de urgență să iasă hotărârea de guvern care are două componente importante. Ea va fi o componentă importantă în bugetul pentru 2024, pentru că înseamnă venituri suplimentare la buget. Al doilea lucru - va fi o stopare a discuțiilor din cadrul angajatorilor, care vor spune: n-am putut să prevedem în proiecția de buget al companiei noastre pentru 2024, deci nu vom putea face majorări salariale...
Realizator: Da, se intră într-o spirală. Dar credeți că de la 1 ianuarie 2024 se va majora salariul minim brut pe țară iar?
Bogdan Hossu: Dacă ne uităm la coșul minim, ar trebui să facem o majorare. În același timp, declarațiile decidenților politici este că ar trebui de la 1 ianuarie să ajungem la 3.600-3.900 lei salariul minim pe economie. Datorită faptului că există, hai să spunem, constrângerea indirect făcută de directiva salariului minim european, care spune că trebuie să existe anumite raporturi, respectiv între salariul minim brut și salariul mediu brut național, între salariul mediat brut și salariul mediu brut, care ar trebui să fie atinse. Ca să fie atinși acești parametri din directivă, ar trebui ca România să crească la minimum 3.600 lei salariul minim pe economie.
Realizator: Deocamdată 3.300, și asta chiar de ieri. Aminteți, ceva mai devreme, în treacăt, ne putem aștepta, nu știu, la un echilibru pentru veniturile bugetare, în condițiile în care deficitul, gaura în buget este destul de mare?
Bogdan Hossu: Aparent, dacă guvernul vrea să strângă cureaua, cum ar trebui să o strângă nu numai cetățenii, dar și guvernul, există resurse ca până la sfârșitul anului să intrăm în ținta prevăzută, adică compensarea celor 40 de miliarde de lei cu care există la ora actuală depășire în structura bugetului național. Dar asta înseamnă reducerea cheltuielilor la achiziții. Deci să nu mai vedem telefoane de ultimul timp care sunt achiziționate de instituțiile publice și alte tipuri de achiziții de genul acesta. Să nu mai existe investiții cu care, cu respectul, sunt investiții interesante, dar schimbarea bordurilor și modernizarea parcurilor nu știu dacă este prioritatea națională numărul unu. Și, nu în ultimul rând, reducerea cheltuielilor în administrația publică centrală și locală, prin limitarea, dacă vreți, a cheltuielilor. Dau exemplu reducerea numărului de secretari de stat care au depășit sau anularea creșterii de 25% a indemnizației pe care parlamentarii o iau și care, evident, nu se justifică într-un asemenea moment de criză.
Realizator: Deocamdată, așteptăm să aflăm și să vedem efectele acestei măriri. Mulțumesc și zi frumoasă!
Bogdan Hossu: La revedere!
Realizator: Liderul Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a fost invitatul de astăzi al Apelului matinal și discuția am purtat-o după ce salariul minim brut pe țară garantat în plată s-a majorat de ieri la 3.300 lei, lunar, evident, ceea ce reprezintă o creștere cu 10% față de fostul nivel de 3.000 lei./RADOR RADIO ROMÂNIA/