Reforma administrativă prevede creșterea atribuțiilor autorităților locale

Ministerul Dezvoltării a finalizat proiectul de reformă a administrației locale, urmând ca o decizie politică să fie luată în cadrul coaliției pentru a putea fi trimis spre avizare. Reforma vizează un impact semnificativ asupra administrației publice locale, fiind afectați peste 12.000 de angajați din primării.
Proiectul are în vedere și modificări la nivelul administrației centrale, însă ministrul de profil, Cseke Attila, subliniază că măsura nu va fi aplicată uniform în toate primăriile. În ceea ce privește termenul de adoptare, autoritățile nu pot avansa deocamdată o dată limită. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este chiar ministrul dezvoltării lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila. Bună dimineața!
Bună dimineața. Sărut mâna!
Domnule ministru, pe scurt, ce aduce concret noul proiect de reformă administrativă?
Sunt trei paliere pe care intervine acest pachet administrativ: o parte de descentralizare, unde anumite atribuții sunt propuse a fi trecute la autoritățile administrației publice locale, și v-aș da repede un exemplu: activitatea de jocuri de noroc va depinde exclusiv de către primărie. Astăzi această activitate este autorizată de la nivel central. Primăriile nu au un atribut în a fi de acord sau a interzice desfășurarea activităților de jocuri de noroc la nivelul localităților pe care le conduc. Deci este o parte de descentralizare, este o parte însemnată cu foarte multe reglementări de creștere a capacității financiare a autorităților locale, cu mecanisme prin reținere la sursă și alte tipuri de mecanisme prin care autoritățile locale să poată să-și încaseze acele venituri de care trebuie să dispună conform legii și pentru care astăzi lipsesc mecanisme directe, de exemplu reținerea la sursă a unor anumite venituri a unor cetățeni care domiciliază pe teritoriul localității respective și care nu-și plătesc impozitele. Aici este vorba de o chestiune de justețe și de dreptate socială; nu doar unii cetățeni trebuie să plătească impozite, nu este corect ca alții să nu plătească, ne trebuie mecanisme și proceduri legale în plus. Şi este a treia parte, care ține de eficientizarea autorităților și a structurilor autorităților administrației publice locale, unde este această discuție, dezbatere în ultimele luni, legată de numărul de posturi necesare a fi desființate prin reorganizarea structurilor autorităților locale, unde am avut două modalităţi de abordare în coaliţie. O abordare legată de o propunere de reducere a numărului de posturi ocupate cu un procent de 10% și o altă abordare legată de reducerea cheltuielilor de personal la nivelul tuturor autorităților locale. Ministerul Dezvoltării și eu, personal, susținem prima variantă, pentru că această variantă ne permite să abordăm această problematică în mod diferențiat, în sensul în care pe această abordare, un număr destul de însemnat de unități administrativ-teritoriale, de primării, 731, nu ar fi afectate practic de o reducere a posturilor ocupate, ceea ce înseamnă că la nivelul acelor UAT-uri, primarii au gestionat eficient activitatea, structura nu este completă, nu este plină cu personal și nu e necesară o reorganizare prin desființare de posturi ocupate. La celelalte UAT-uri, în schimb, această metodologie ar determina o reducere a personalului de pe posturile ocupate, cum vă spuneam, în jur de 10%.
Dar ce categorii de angajați sunt vizate? Vor exista posturi care se vor desființa?
Da, sunt prevăzute posturi care se vor desființa, dar proiectul de lege nu stabilește care tipuri de posturi se desființează. Aceasta este atribuția, dacă vreți, a autorităților locale, a primăriilor, ca aprobarea acestei legi, dacă intră în vigoare, să facă această reorganizare. Există o procedură prevăzută în Codul administrativ, cu termene precise, cu preaviz și așa mai departe. Este vorba de o reorganizare a organigramei autorităților locale și fiecare autoritate locală își dimensionează, redimensionează această structură. Evident că anumite structuri trebuiesc păstrate, pentru că ai nevoie de direcție economică, de direcție juridică, acum vorbesc de UAT-uri mai mari sau de un serviciu juridic, de partea de urbanism, de partea de achiziții publice, adică sunt anumite structuri care trebuiesc păstrate, dar și din ceea ce vă spuneam, că există diferențe majore în structura autorităților locale. Este foarte clar că în unele locuri este loc de mai bine, în sensul în care o structură mai suplă și mai eficientă poate să ducă mai departe autoritatea locală, așa cum în alte autorități acest lucru deja se întâmplă.
S-a discutat și despre un posibil plan de reconversie profesională sau de redistribuire pentru angajații ce vor fi afectați?
Nu s-a discutat de un plan de reconversie profesională. Sigur, aici, dacă acest proiect de lege va intra în vigoare, sunt, cum vă spuneam, termene în Codul administrativ care trebuie să respectate și posibilitatea pentru acești angajați de a merge în altă parte, în sfera privată, în sfera publică, mai greu, pentru că, după cum știți, posturile, ocuparea posturilor vacante este blocată în 2025.
Dar ați discutat aceste măsuri cu asociațiile municipiilor, orașelor și comunelor. Care au fost reacțiile?
Au fost discuții în cursul verii, șapte astfel de dezbateri, întâlniri cu structurile asociative, toate nivelurile, de la consiliile județene, trecând prin municipii și orașe, până la comune. Au fost formulate foarte multe propuneri. Pachetul, cea mai mică parte de pachetului se referă la partea aceasta de reorganizare a structurii UAT-urilor, doar că aceasta a suscitat cea mai mare dezbatere și, practic, un blocaj în ultimele două luni, două luni și jumătate. Dar foarte multe dintre propunerile autorităților locale au fost preluate pe celelalte segmente, reglementări care ajută autoritățile locale și, încă o dată, care au fost propuse de către ei. Deci au fost dezbateri nenumărate. Acum, sigur că părerile, punctele de vedere pot fi diferite, până la urmă este normal, de aceea și dezbatem acest lucru. Foarte important, legat de acest pachet, este acela că o măsură similară trebuie să aibă loc și pe administrația publică centrală, categoric, și aici autoritățile locale au dreptate. Nu se poate ca numai la autoritățile locale să avem o asemenea eficientizare și pe administrația centrală trebuie să impunem o eficientizare a structurilor.
Și în al doilea caz va fi vorba despre un nou proiect?
Nu, va fi în acest proiect, dacă coaliția decide și vom avea un acord în coaliție, în acest proiect va fi reglementare cu privire la necesitatea eficientizării și pe administrația publică centrală.
Câteva vorbe și despre noul Cod al urbanismului. Aduce schimbări semnificative?
Da, sunt câteva schimbări semnificative. Sigur, ele s-au dezbătut de-a lungul timpului, chiar foarte mult, cu toate structurile asociative ale autorităților locale, cu structurile de specialitate, cu urbaniști, cu proiectanți. Sunt câteva modificări importante. În primul rând este vorba despre o simplificare a procedurilor de autorizare în anumite condiții fără a evita competența autorităților locale. Și aici vorbim de proiecte simplificate sau de investiții mai simple în mediu rural, doar în mediu rural: casă de locuit de până la 150 de metri pătrați pe un singur nivel, care se construiesc pentru folosință proprie și care trebuie să aibă un proiect făcut de către un specialist, deci nu după cum dorește proprietarul sau beneficiarul construcției. Este vorba despre un proiect care se înaintează primăriei și în cazul în care primăria, verificând documentațiile de urbanism, PUZ-ul localității vede că nu sunt probleme pe acea zonă, atunci pot să fie de acord cu începerea construcției pe baza acestui proiect, care, încă o dată, este întocmit de către un specialist, de un proiectant, de un arhitect. Dacă primăria consideră că este necesară autorizarea, emiterea autorizației de construire, atunci impune proprietarului, beneficiarului, solicitantului acest lucru, deci nu este o ocolire, este doar o simplificare a procedurii în cazul în care nu sunt alte tipuri de probleme. De asemenea, sunt câteva reglementări care vin din practica României, dacă vreți, și v-aș da un exemplu, marile dezvoltări imobiliare în orașele mari, mai ales. Din păcate, în ultimii 35 de ani, s-au dezvoltat fără a impune din punct de vedere urbanistic și al amenajării teritoriului și al spațiului respectiv. Noi nu avem în aceste cartiere noi construite, nu avem un cabinet medical, nu avem o creșă, nu avem o grădiniță, nu avem o școală. Acest cod al urbanismului va impune această obligație dezvoltăturilor imobilieri, astfel încât primăria să se asigure că în acea zonă vom avea pentru cei care vor locui acolo, vom avea creșă, o grădiniță, o școală, un cabinet medical, să nu trebuiească să te duci la kilometri sau chiar zeci de kilometri să-ți duci copilul la școală. Deci sunt reglementări care vin în sprijinul comunităților locale.
În altă ordine de idei, apropo de locatarii blocului din Calea Rahovei, unde a avut loc explozia, am înțeles că veți sprijini reconstrucția acestui bloc. Ce se întâmplă însă cu proprietarii?
Este un caz specific, în sensul în care aici există posibilitatea probabilă, destul de mare, aceea de să se ivească necesitatea demolării acelui bloc. Și atunci, pentru că această speță, această posibilitate nu a fost prevăzută în legislație și nu o avem în programele de investiții ale Ministerului Dezvoltării, am propus un proiect în transparență decizională prin care statul, prin Ministerul Dezvoltării, să poată finanța reconstrucția unui asemenea bloc pe același amplasament. Sigur că la o asemenea explozie, fără a antama soluțiile judiciare, pentru că nu le cunoaștem și nici nu trebuie să le cunoaștem, ancheta este în desfășurare. Evident, cel puțin așa cred că este evident, că cineva a greșit. Există o greșeală undeva atunci când se produce o asemenea explozie și cel care a greșit va trebui să răspundă, inclusiv material pentru ceea ce s-a produs, din păcate. Sau cei care au, proprietarii care au asigurări facultative, vor putea să primească de la asiguratori suma care ar fi contravaloarea apartamentului distrus sau apartamentului care este în blocul care probabil va trebui demolat. Și atunci, noi am prevăzut o procedură prin care statul vine, finanțează construirea, reconstrucția acestui bloc; asigură pentru toți proprietarii, toți foștii proprietari, proprietarii din acest bloc, o locuință exact în configurația pe care au avut-o până acum, până la sfârșitul vieții, la nivel de chirie, aceasta este propunerea, urmând ca din prejudiciul material recuperat sau din sumele primite de la asiguratori, locatarii să poată să achiziționeze aceste apartamente. Este important de menționat și faptul că avem și o prevedere prin care Primăria Generală, la solicitarea Primăriei Generale, am introdus și o propunere de reglementare, prin care Primăria Generală din bugetul propriu ar putea să reconstruiască acest bloc. Vom vedea care va fi soluția și financiară, dacă vreți, cea mai convenabilă, dar important este că autoritățile statului lucrează ca acest bloc, dacă va trebui demolat, să fie reconstruit.
Da, sper că am înțeles noi bine; ipotetic, deocamdată, ei vor deveni chiriași într-un bloc nou construit de Ministerul Dezvoltării; vor plăti însă chiria la prețul pieței sau va fi una preferențială?
Nu, este o chirie la nivelul prețurilor pe care le avem pentru locuințele pentru tineri, care este un preț, hai să-i spunem, scăzut.
Scăzut.
Nu vreau să spun subvenționat, dar este un preț scăzut. Important este ca această reconstrucție să poată să aibă loc, pentru că astăzi nu avem o reglementare într-un program de investiții de acest gen. Și, încă odată, până la urmă, finalitatea acestui proces este acela ca, odată cu recuperarea prejudiciului sau cu primele de asigurare sau cu asigurarea plătită de către... despăgubirile plătite de asigurători, oamenii să devină ....
Din nou proprietari, dacă au fost.
... din nou, să fie proprietari pe aceste locuințe.
Da, să așteptăm, în primul rând. Să sperăm că, până la urmă, se vor rezolva multe dintre mistere. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am avut-o și astăzi la "Matinal".
Mulțumesc mult!
Invitatul de astăzi - Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.