Consumul excesiv de antibiotice, „o ameninţare globală majoră la nivel de sănătate publică”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 ianuarie, ora 8:30) - Rubrica: "Apel matinal" - Ministerul Sănătăţii a stabilit o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii şi de raportare a eliberării medicamentelor antibiotice şi antifungice, cu scopul de a reduce consumul excesiv. De la jumătatea lunii martie, farmaciile vor avea obligaţia de a raporta zilnic toate medicamentele vândute din aceste categorii. Antibioticele şi antifungicele se vor elibera, inclusiv fracţionat, pe bază de reţetă, care se reţine obligatoriu la farmacie.

Cătălin Cîrnu: Despre importanţa evitării abuzului de antibiotice, dar şi de alte medicamente, discutăm imediat cu invitatul "Apelului matinal", dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei şi secretar general al Colegiului Medicilor din România. Bună dimineaţa.
Gindrovel Dumitra: Bună dimineaţa.
Daniela Petrican: Bună dimineaţa.

Cătălin Cîrnu: Suntem siguri că aveţi contact permanent cu pacienţii dvs. Cât de grav este în acest moment consumul în exces de medicamente şi, implicit, de antibiotice în ţara noastră?
Gindrovel Dumitra: Eu m-aş limita în acest moment la o discuţie în ceea ce priveşte consumul excesiv de antibiotice, pentru că diferenţa este fantastică. Chiar dacă avem, într-adevăr, efecte nedorite în cazul consumului nedorit de medicamente la modul general, însă, aceste efecte sunt atât de ample şi diferenţa atât de mare atunci când consumul este excesiv în ceea ce priveşte antibioticele încât, credeţi-mă, că aceasta este una dintre cea mai cele mai importante ameninţări globale la nivel de sănătate publică în acest moment. În egală măsură în care descoperirea antibioticelor a reprezentat una dintre cele mai importante, să zicem, invenţii ale secolului precedent, ei bine, căpătarea rezistenţei la antibiotice, adică pierderea unei arme, reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări, cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă ştirile sau informaţii în ceea ce priveşte descoperirea unor antibiotice noi care să fie eficiente, în special împotriva celor germenilor multidrog rezistenţi, că deja avem această categorie şi este deja o problemă foarte importantă, este din ce în ce mai mică. Practic, doar săptămâna trecută sau acum ceva timp am avut parte de o ştire în care se descoperea un nou antibiotic împotriva pseudomonas şi reprezenta o mare, mare speranţă. Această speranţă este din ce în ce mai îndepărtată, tocmai pentru că noi folosim antibioticele şi le folosim în exces, aşa cum nu trebuie.

Daniela Petrican: Dar se pot identifica şi cauzele care au dus la acest consum abuziv de antibiotice în ţara noastră, adică au fost prescrise prea uşor sau regimul de eliberare în farmacii este prea lejer?
Gindrovel Dumitra: Au fost mai multe cauze aici. Pe de o parte, există această ameninţare în ceea ce priveşte, să zicem, malpraxis-ul pe care medicii o au şi pentru că, de foarte multe ori, dau un exemplu banal: un copil vine la noi cu o viroză banală, sezonieră. Ei bine, foarte multă vreme, în trecut, se considera că a acorda un tratament cu antibiotic este bine să o faci oricum, chiar şi în infecţia infecţia virală, pentru a preveni suprainfecţia bacteriană. În timp, am aflat practic că, de fapt, noi nu facem nimic altceva ca în momentul în care dăm antibiotice pe o infecţie virală, fără să fie complicată bacterian, de la bun început, nu facem altceva decât să ne omorâm aliaţii. De ce?/csimion/Pentru că virusul care invadează organismul la momentul respectiv se luptă nu doar cu organismul nostru, cu mecanismul de apărare, dar şi cu acele mecanisme de apărare care sunt constituite din zona saprofită. Adică, aliaţii noştri cu care convieţuim. În momentul în care folosim în mod excesiv antibioticul, cu atât ne omorâm tocmai aliaţii. Ei bine, pentru că multe dintre infecţiile virale se complică, au existat de-a lungul timpului destul de multe acuzaţii din partea... din partea pacienţilor că dacă îmi dădeai antibiotic de la bun început, atunci practic nu apărea această suprainfecţie. Nimic mai fals. Numai că... pentru că asistăm la o medicină defensivă, au fost situaţii foarte frecvente în care medicul a prescris în exces antibiotic. Deci, da, o mare parte din vină ne aparţine chiar nouă corpului medical, atunci când am făcut această prescripţie în exces. De aici mai departe, apare şi componenta setării de reglementare pe care dvs. aţi enunţat-o. Păi, avem destul de multe exemple în acest moment, că dacă mergi la o farmacie în Europa Occidentală, nu doar pentru antibiotic, dar şi pentru multe alte medicamente, ai nevoie neapărat de prescripţie medicală. Din păcate, nu ne-am obişnuit foarte uşor că să evităm consultul, care consult în România este mult mai facil, la medic, mult mai facil decât în oricare ţară europeană, deci să evităm consultul, mergem direct în farmacie şi cerem nişte medicamente punând câteva simptome. Iarăşi este o a doua greşeală pe care o facem şi a treia greşeală este cea prin care statul a permis acest lucru. Adică în farmacie era posibilă eliberarea de antibiotice. Sigur că au apărut diverse mecanisme prin care s-a încercat blocarea acestuia, inclusiv înainte de apariţia acestui ordin, farmaciştii erau obligaţi să livreze doar pe bază de reţetă, însă datorită mecanismelor de control care au fost destul de puţin implementate, practic fenomenul respectiv a fost scăpat sub control. Aşa se face că România este după Grecia şi Polonia, de fapt, înaintea Poloniei, la capitolul /.../ conform datelor publicate de către Comisia Europeană şi mai ales de Centrul European de prevenţie a bolilor, iar în acest moment trebuie să luăm măsuri radicale pentru că practic, după cum spuneam, ne pierdem propria viaţă.

Cătălin Cârnu: Da, pentru că industria pharma vrea să vândă cât mai mult. Nici nu mai contează că vorbim de suplimente sau de antibiotice. În acest moment, ordinul ministerului instituie şi o excepţie: se pot elibera antibiotice fără reţetă, numai în regim de urgenţă şi doar în doza necesară pentru cel mult 72 de ore. Şi, atenţie, clientul trebuie să dea o declaraţie pe propria răspundere că nu a ridicat medicamentele respective şi din altă unitate. Vorbeaţi despre regulamente, despre controale. Se poate evita acum riscul ca această excepţie să devină o regulă?
Gindrovel Dumitra: Eu consider o excepţie extrem de periculoasă. Ea a fost făcută în mod logic, ca urmare a faptului că totuşi, în weekend, unităţile sanitare care pot să vadă un pacient care are nevoie de antibiotic sunt destul de ridicate şi se bazează şi pe discernământul farmaciştilor care nu trebuie să o facă în mod excesiv. Adică în momentul în care se prezintă un pacient la farmacie şi solicită aceste antibiotice, atunci farmacistul trebuie să ştie că afecţiunea care ar putea să fie sau, mă rog, simptomele pe care le acuză pacientul respectiv /.../ neapărat antibiotic. Deci rămân filtrul farmacistului şi vreau să dăm o interpretare cât se poate de corectă asupra acestei măsuri. Nu reprezintă un drept oricum, adică dacă eu mă duc la farmacie acum şi cert pentru trei zile antibiotic, automat trebuie să îl şi primesc. Trebuie să am un motiv pentru care să mă duc să cer acest antibiotic la farmacie şi cred că ar trebui ca ştirile să fie completate cu acest aspect. Apoi, mai trebuie să mai ştim încă un lucru foarte important şi asta populaţia trebuie să o ştie: că, dacă folosim antibiotic doar pentru trei zile, riscul de apariţie a antibioticului rezistent este şi mai mare. Un tratament cu antibiotic /.../ poate să fie un pericol mult mai important pentru sănătatea persoanei respective. De aceea aceste trei zile reprezintă un răgaz suficient pentru ca pacientul respectiv să ia legătura cu cel puţin medicul de familie, dar mai ales cu medicul de familie şi împreună să decidă ce au de făcut mai departe.

Cătălin Cârnu: Da, scuze, mă gândesc că era mult mai simplu în cursul săptămânii să nu ai decât 24 de ore sau în fine, în cursul săptămânii găseşti un medic. În weekend e ceva mai dificil şi probabil că de aceea s-au gândit la trei zile.
Daniela Petrican: Cred că mai mult pe perioada aceasta de weekend este cazul să apelezi la o urgenţă, să-ţi iei astfel de antibiotice. Probabil de aia este şi perioada doar de trei zile. Dar cum, înţeleg că se dă această declaraţie pe proprie răspundere, dar cum pot fi urmăriţi cei care vin până la urmă să cumpere aceste antibiotice pentru trei zile?
Gindrovel Dumitra: La nivelul farmaciei există un mecanism foarte complicat în acest moment, hai să n spunem complicat, un mecanism care se i se implementează în acest moment. Există o platformă creată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care este pusă la dispoziţie gratuit către farmacii, în care orice capsulă de antibiotic care se eliberează este introdusă acolo, inclusiv acest mecanism de a elibera antibioticul pe bază de declaraţie pe proprie răspundere. Practic, dacă o persoană va merge, să zicem, la o farmacie, va da o declaraţie pe proprie răspundere şi va merge după acea la o altă farmacie, în platforma respectivă se va vedea falsul în declaraţii, ca să vă spun acuma.

Cătălin Cârnu: Dar nu era mai uşor să foloseşti cardul de sănătate, că e acelaşi cloud?
Gindrovel Dumitra: Da şi nu. Nu, nu este mai uşor. Cardul de sănătate - atenţie - se foloseşte oricum pentru reţetele compensate. Mecanismul de eliberare a reţetelor compensate este în continuare valabil, dar atunci presupune că ai o reţetă, presupune că ai fost la un medic şi atunci ieşim de sub acest mecanism./gpodea/ Însă platforma respectivă a fost creată astfel încât să poată să funcţioneze cât mai rapid. Şi pentru a folosi cardul de sănătate ne trebuie platforma Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cea care este capabilă să citească cardurile de sănătate. Practic, probabil că în timp se va ajunge la o astfel de formulă, astfel încât prin intermediul unui element electronic de identificare vom reuşi să facem o identificare uniformă, atât în cazul reţetelor eliberate în contract cu casele asigurări de sănătate, cât şi al celor care se livrează la liber sau pe bază de /.../. Dar eu mai spun încă un lucru: acest mecanism prin care se eliberează doar pentru /.../ eu sunt convins că va fi evaluat la un moment dat şi impactul acestuia va fi adaptat astfel încât să nu contribuim mai mult de fapt la creşterea rezistenţei la antibiotice decât prin mecanismele actuale.

Daniela Petrican: Şi să fie o platformă funcţională, că, dacă ne gândim la cum funcţionează acum cea cu cardul de sănătate, care mai mult nu funcţionează, este dificil.
Gindrovel Dumitra: De aceea este şi o platformă separată, nou construită.

Cătălin Cîrnu: Şi o ultimă întrebare apropo de protestele la care deocamdată medicii de familie şi cei din policlinici au renunţat. CNAS a promis să nu scadă tarifele până în 30 iunie 2024. S-au rezolvat astfel problemele ori doar s-au amânat?
Gindrovel Dumitra: Eu sper că s-au rezolvat şi spun "sper" pentru că discuţia a fost cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Am participat la negocieri în termenii în care până pe data de 30 iunie să se identifice soluţiile financiare şi mai departe să putem să continuăm contractul în aceiaşi..., cel puţin în aceiaşi termeni, pentru că la ambulatorul de specialitate trebuie să ne înţelegem acolo..., practic revenirea pe valorile trecute ale punctului nu reprezintă neapărat un succes şi o prelungire a statusului actual. Practic, în discuţiile purtate a fost evident faptul că autorităţile recunosc că este nevoie de suplimentare de buget. În ce măsură vor fi capabili la nivel guvernamental să facă această identificare de resurse, astfel încât după data de 1 iulie să nu avem parte de aceleaşi suprize eu sunt destul de optimist. Sunt destul de optimist de ce? Pentru că suma necesară pentru acoperirea deficitului până la sfârşitul anului nu reprezintă o avere şi ar putea să fie... sau nu reprezintă o avere pentru Guvernul României, pentru oricare dintre noi este o avere, fără discuţie. Este o sumă care poate fi asigurată nu neapărat din resurse noi, cât şi din alte zone în care nu se vor cheltui, pentru că, ştim foarte bine, bugetul nu este niciodată executat în întregime şi de aceea e nevoie de rectificare bugetară. Important este ca la nivel de Guvern să fie recunoscute cele două domenii ca fiind prioritare.