Conferință de presă organizată de Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti organizează o conferinţă extraordinară de presă, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, "Justiţie capturată".

Liana Nicoleta Arsenie: Bună ziua! Numele meu este Liana Arsenie, sunt președintele Curții de Apel București. Mă bucur să avem această întâlnire în acest context. Am luat inițiativa acestei întâlniri dintr-un considerent extrem de simplu: profesiile noastre, și aceea de magistrat și aceea de jurnalist, sunt animate de aceeași nevoie, de aflare și de promovare a adevărului. Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența la această conferință!

O judecătoare confirmă declarațiile judecătorului Laurențiu Beșu din documentarul Recorder

Raluca Moroşanu: Bun! Mă numesc Raluca Moroșanu, sunt judecător la Secția 1 Penal la Curții de Apel București, am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București, la Secția 1 Penal. Am venit aici ca să-l susțin pe la colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu știu cealaltă parte ce vor face, iată, sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Nu, așa ca paranteză, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la 'doi ş'un sfert' nicăieri, am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atâta am avut de spus.

Declarație a președintei Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie:

Liana Nicoleta Arsenie: Vă mulțumim, doamna judecător! Așa cum am precizat, conferința survine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni, care par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești, așa încât în virtutea obligației de apărare a independenței justiției, suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru ca în lumina celor pe care le vom prezenta, să facem apel la întreaga comunitate media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false.

Totodată, astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări. Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii. Așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase de competența instanțelor de judecată sau să statueze cu valoare de adevăr personal, impus celorlalți, cine este de bună-credință sau nu, oricine este onest sau nu. Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare, că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat, care mai târziu să fie folosită în interes politic. În cele ce urmează vom prezenta câteva dovezi care combat narativele manipulative și probează starea de legalitate a organizării și funcționării Curții de Apel București.

Cazul Vanghelie

Liana Nicoleta Arsenie: Cea mai gravă mistificare din această serie o reprezintă alegațiile privind direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor. Aș începe cu cel mai important și care a suscitat interesul media, anume cazul Vanghelie, care a avut următorul parcurs.

S-a înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti la data de 4.08.2021. Vă rog, aici este data, din sistemul ECRIS, "Apel". Cealaltă dată pe care o s-o vedeţi, 7.07.2015, este data înregistrării la instanţa de fond. A fost înregistrat, aşadar, la data de 4.08.2021, ora 10:34, aspect foarte important asupra /căruia/ vom mai reveni.

Compunerea iniţială, pentru că şi aceste chestiuni au suscitat foarte multe discuţii în spaţiul media. Judecătorul Voicu Valerica - schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs. Judecător Gohoreanu Alina - schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs. Așadar, în ambele situații, factorul de decizie a fost exterior puterii decizionale a conducerii Curții, consecință a manifestării dreptului la carieră al judecătorului, drept la carieră pe care îl avem fiecare dintre noi, indiferent de profesie. Mai departe. Judecătorul Răilanu Cătălin - schimbare obiectivă ca urmare a solicitării sale de schimbare a parcursului carierei, decizie care a excedat voinței conducerii Curții de Apel București. Judecător Andreea Ionescu - a fost mutată la cealaltă secție penală din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate.

Dinamica personalului la nivelul Curții de Apel București este foarte mare, volumul de muncă și complexitatea cauzelor este foarte ridicată, așa cum dumneavoastră vă este cunoscut, și cum în fiecare an, prin raportul de activitate, prezentăm datele statistice. Decizia a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe, așadar nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuității.

Judecător Gargale Anastasia - a fost delegată pentru o scurtă perioadă la Curtea de Apel București, însă pe fondul restanțelor semnificative în motivarea hotărârilor de la Tribunalul București, de unde a fost delegată, s-a impus neprelungirea delegării.

Între continuarea exercitării activității judiciare la Curtea de Apel București și necesitatea de a finaliza niște motivări la instanța de fond, s-a ales varianta a doua din nevoia de prezervare a interesului public și de a permite finalizarea activității de motivare care trena de mai bine de un an de zile. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată în privința inculpatului Vanghelie dispunându-se o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare. Vă rog să priviți acest paragraf al hotărârii pronunțate în calea de atac. Termenul general de prescripție în privința infracțiunii de luare de mită s-a împlinit în anul 2017.

Spuneam la începutul prezentării cu privire la acest dosar că în cadrul Curții de Apel București, în apel, dosarul a fost înregistrat în anul 2021. Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, chiar săvârșită în modalități alternative, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, adică din anul 2007, și s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de a fi înregistrat dosarul la Curtea de Apel București. Vă rog să priviți aceste două înscrisuri, fișa de dosar și decizia Curții. În decizia Curții se prevede că termenul de prescripție generală de 10 ani s-a împlinit în anul 2017.

A culpabiliza conducerea Curții de Apel prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizare a vreunului înculpat în anii 2021-2022, în vederea prescrierii răspunderii penale, în condițiile în care fapta cea mai grea, cu termenul cel mai mare de prescripție, era prescrisă încă din anul 2017, înainte ca acest dosar să fie înregistrat la Curtea de Apel București, este dovada caracterului absolut odios, revoltător și dureros pentru noi al manipulării publice orchestrate în vederea asmuțirii societăți împotriva judecătorilor.

Vă rog să priviți documentele oficiale, pentru că noi, ca instituție, nu ne permitem să formulăm opinii, ci doar să prezentăm fapte certe. Este consecința formării profesionale.

Președinta Curții de Apel București susține că termenul de prescripție specială să nu mai există din vina legislativlui

În esență, prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului timp de peste patru ani, care a făcut ca termenul de prescripție specială să nu mai existe, iar răspunderea penală să nu se prescrie în 15 ani, ci în 10. În continuare, ca și gravitate a afirmațiilor, ne referim la cazul prezentat de domnul judecător Beșu, respectiv cel privindu-l pe inculpatul Bădălău, în care, iarăși, se susține că s-au făcut manevre pentru a fi favorizat inculpatul.

Liana Nicoleta Arsenie: În cauză, inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență, pretins a fi fost comis, și spun pretins a fi fost comis pentru că nu avem o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, așa încât inculpatul, oricare ar fi acesta, beneficiază de prezumția de nevinovăție, în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Aceasta este fapta. Rechizitorul reține articolul 7, litera a), din Legea 78/2000, ceea ce presupune în mod explicit legătura dintre faptă și funcția publică. A exercitat, a sărvârșit infracțiunea folosindu-se de funcția publică. Curtea de Apel a judecat contestația la soluția pronunțată de Tribunalul Giurgiu, care a fost sesizat inițial și a soluționat camera preliminară.

În contestația ulterioară, completul din care a făcut parte și judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența de soluționare în primă instanță, dacă aparține Tribunalului sau Curții de Apel. În urma soluționării acestei contestații, a fost admisă și competența soluționării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Art. 38 alin. (1), litera d) Cod de Procedură Penală.

Hotărârea este motivată în fapt și în drept, așa cum prevede exigențele Codului de Procedură Penală, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet pe fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început.

Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, care arată că urmare a stabilirii acestei competențe s-ar argumenta durata soluționării cauzei cu potențiala incidența a prescripției, trebuie subliniat următorul aspect esențial, Curtea de Apel a salvat dosarul de la prescripție pentru următorul considerant: judecarea cauzei în continuare, în prim grad de jurisdicție la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă public domnul judecător, ar fi atras constatarea nulității absolute în calea de atac a apelului, pentru că acea cauză ar fi fost judecată de o instanță necompetentă, indiferent cine ar fi exercitat, cu consecința trimiteri cauzei din Apel la instanța competentă pentru reluarea întregii judecăți, fiind astfel o concretizare substanțială, într-adevăr, a riscului incidenței prescripției răspunderii penale, dacă soluția ar fi fost aceea.

Urmare a acestei soluții, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel București, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară care să atragă competența tribunalului, instanța inferioară ierarhic, nu afectează competența Curții de Apel, instanță ierarhic superioară de a soluționa cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor procesual penale incidente conduce la singura concluzie, conform căreia soluția Curții de Apel București în calea de atac a contestației este una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită. Încălcarea dispozițiilor legale, care atrage sancțiunea nulității absolute, respectiv soluționarea cauzei în primă instanță de o instanță necompetentă, nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale sub sancțiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite.

Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză de nerespectare a niciunei alte dispoziții din Codul de Procedură Penală, și mă refer aici la dreptul la un proces echitabil, legalitatea armelor, administrarea probatoriilor în condiții de nemijlocire în fața instanțelor judecătorești.

Afirmațiile făcute, precum că inculpații sunt scăpați, sunt în sine dovezi ale preconcepției, semnificând antepronunțare evidentă.

În principiu, judecătorul știe care va fi soluția abia după finalizarea cercetării judecătorești și a procesului deliberativ, așa încât în cauză, dacă direcționăm dosarele să scape infractorul, înseamnă că de la început știm care este soluția. Alte afirmații, precum sunt agreați sau chemați la Curte judecători sensibili la sugestiile conducerii sau alte astfel de afirmații care ar contura imixtiuni în actul de judecată fără niciun fel de probe, fac obiectul sesizării Inspecției Judiciare, așa încât aceste chestiuni nu le vom dezbate.

Curtea de Apel București a sesizat Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS

În ceea ce privește aspectul sensibil al compatibilității exercitării funcției de judecător, raportat la activitățile derulate anterior și necunoscute, în slujba unei structuri de informații, cunoscute sub denumirea de „Doi și-un sfert”, menționăm că am hotărât sesizarea Inspecției Judiciare a CSM, CSAT și CNSAS și așteptăm rezultatul verificărilor.

Un alt judecător care a atacat și atacă constant Curtea de Apel București este Panioglu Daniela. Prezint acest caz nu pentru a judeca o persoană, ci pentru a discuta despre standarde de integritate și bună-credință, care trebuie să însoțească discursul public al unui magistrat, mai ales când acesta se prezintă de drept reper etic.

Liana Nicoleta Arsenie: Credibilitatea unui discurs etic nu se măsoară prin severitatea acuzațiilor aduse altora, ci prin adevărul și coerența propriei conduite.

Judecătoare acuzată că ar fi primit bani de chirie de la stat deși deținea o locuință

În timp ce invocă exigențe morale ridicate, persoana în cauză, Panioglu, a lansat în spațiul public acuzații care nu rezistă verificării factuale, contribuind la o atmosferă de suspiciune nejustificată. În același timp, persoana în cauză, Panioglu Daniela, a formulat public acuzații la adresa altor persoane, acuzații care nu sunt confirmate de datele obiective disponibile și care nu au fost susținute de probe verificabile. În acest context, o să prezentăm factorul declanșator al conflictului.

Deși la data de 15 iunie 2011, și avem aici contractul de vânzare-cumpărare, datele sunt anonimizate, aici este încheierea de autentificare, 2011, 15 iunie 2011, doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu trei camere în București, în suprafață de 149,16 metri pătrați, deși a dobândit acest drept de proprietate în 2011, până în anul 2015 a continuat să deconteze o chirie substanțială de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință în proprietate, inducând în eroare conducerea instanței timp de patru ani.

În momentul în care conducerea Curții de Apel a aflat despre realitatea locativă și a sistat plata chiriei, judecătoarea Panioglu a acționat pe toate căile pentru a-și perpetua o stare ilicită, acționând chiar în instanță, avem materialele, și formulând ea însăși plângere penală împotriva președintelui instanței, pentru refuz de a-i deconta chiria. Precizez că la dosarul administrativ al instanței există și punctele de vedere exhibate de Ministerul Justiției cu privire la faptul că în momentul în care dobândești un drept de proprietate asupra unui imobil, nu mai ai dreptul la decontarea chiriei.

Liana Nicoleta Arsenie: Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte și contrazice flagrant discursul său public, prin care promovează pretinse valori morale și conduita de însușire nelegală a banului public. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții, pentru că dubla măsură este dovada imposturii, nicidecum a valorilor pe care le promovează.

Judecătoare acuzată de violență

Conduita sa ilicită nu este doar una de însușire veroasă din banul public, ci îmbracă și forma violenței fizice în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În acest caz, evidențiem decizia Înaltei Curți numărul 5 din 29 ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet. Astfel, acesta, în contextul deliberării și pronunțării unei soluții, l-a lovit în cap cu dosarul pe judecător, țipând și urlând.

Contrar susținerilor acesteia, că ar fi fost eliminată din așa-zise "rațiuni de incoruptibilitate", imposibilitatea de a continua desfășurarea activității în materie penală s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu aceasta, inclusiv a doamnei Moroșanu, care a fost înainte aici, în sală, dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată în mod constant atât față de colegi, avocați și procurori și justițiabili...

Avem aici un tabel care se află la dosarul disciplinar, este un număr de 23, nu vreau să arăt numele colegilor, pentru protecția datelor. Sunt 22 de rubrici. Un singur judecător și-a manifestat opțiunea de a intra cu doamna judecător după, cred, un an de zile și acest judecător a renunțat. Imposibilitatea de a face complet colegial este, așadar, evidentă și obiectivă. În ceea ce privește imposibilitatea de a constitui complet unic, prezentăm dovada incapacității sale de a soluționa dosare de complexitatea celor care atrag competența de primă instanță a Curții de Apel București.

În concret, și vă putem pune la dispoziție datele, doar că trebuie să anonimizăm și în acest moment nu am putut, nu am reușit să facem acest lucru, în concret, fiind învestită în anul 2013 cu soluționarea unui dosar și beneficiind de nenumărate măsuri de degrevare, avem, de asemenea, hotărârile de colegiu prin care a fost degrevată șase luni, trei luni, în considerarea complexității dosarelor, nu l-a soluționat timp de nouă ani de zile, amânând pronunțarea pentru nu mai puțin de 268 de zile, nereușind pronunțarea soluției, cu consecința prescripției faptelor.

Menționăm că, așa cum rezultă din rechizitoriu, prejudiciul estimat în această cauză este de ordinul milioanelor de euro. Aici 1.600.000 de euro și aici avem în lei, nouă ani de zile, un dosar.

Liana Nicoleta Arsenie: În ceea ce priveşte celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder, nu au fost documentate, așa încât vă spun, așa cum am prezentat și în conferința de presă, nu este un drept la replică, să spun așa, la investigația dumneavoastră, în așa fel încât să fi răspuns. Ne-am exercitat acest drept, așa cum am spus, în considerarea obligației de apărare a independenței sistemului judiciar. Vă rog.

Reporter: /.../ aţi citit ceva de pe foaie.

Liana Nicoleta Arsenie: Sigur, cum să nu?

Reporter: /.../ citim de pe foaie. /.../ să explicaţi...

Liana Nicoleta Arsenie: Sigur, și-am explicat...

Reporter: /.../

Liana Nicoleta Arsenie: Am oferit răspuns. Dacă dumneavoastră nu vă convine un răspuns...

Reporter: /.../

Liana Nicoleta Arsenie: Vă rog, vă rog, vă mulțumesc.

Reporter: În calitate de preşedinte al acestei instituţii, ar trebui să daţi explicaţii, nu să citiţi de pe foaie.

Liana Nicoleta Arsenie: Sigur. Sigur, vă mulțumesc pentru aceste aprecieri. Aceste rânduri scrise, sunt exclusiv consecința proceselor cognitive personale și pentru acuratețe și din respect pentru dumneavoastră, pentru a avea cursivitate în discurs, acesta este motivul pentru care s-a citit. Vă mulțumesc.

Reporter: Şi răspudneţi la înterbări /.../

Liana Nicoleta Arsenie: Am răspuns la întrebări. Faptul că dumneavoastră nu vă... formulați acuzații și nu vă convin răspunsuri, nu înseamnă că eu nu am răspuns la întrebări. Vă mulțumesc.

Reporter: Ovidiu Oanţă, Ştirile PRO TV. Doamnă preşedinte, dreptul e o matematică pură, uneori și comparată. Aș vrea să vă rog să-mi spuneți, în ipoteza în care ați făcut o verificare mai aprofundată, plecând de la cazurile prezentate de colegii de la Recorder, apropo de schimbările de completuri de judecată, care au generat ulterior și acele soluții care sunt atât de controversate. Există astfel de schimbări spectaculoase, care au avut în final consecința unor încheieri ale procedurilor judiciare, cu achitări, cu încetarea procesului și în cazurile obișnuite, cu inculpați mai puțini notorii, fără influență și cu...

Liana Nicoleta Arsenie: Sunt mii, domnul jurnalist, sunt mii.

Reporter: ... sau se întâlnesc astfel de cazuri doar la astfel de niveluri, care sunt intens mediatizate?

Liana Nicoleta Arsenie: Nu. Aceste dosare, prin prisma mediatizării inculpațiilor, prezintă interes media, dar, din păcate, sunt mii pentru media, din păcate spun că nu reflectă realitatea informația prezentată în spațiu public, sunt mii de oameni achitați, sunt mii de oameni pentru care încetează procesele penale, după cum sunt mii de oameni și în pușcărie. După cum știm, suntem condamnați la CEDO pentru că nu asigurăm condiții decente de detenție în penitenciar. Acele penitenciare sunt pline pentru că judecătorii pronunță hotărâri judecătorești de condamnare. Așa cum am spus și în material, soluțiile survin, de achitare sau condamnare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală, survin după ce judecătorul independent administrează probatorii în condiții de egalitate a armelor între procuror și avocat, în condiții de contradictorialitate, dându-i dreptul inculpatului, oricare ar fi acesta, să-și exercite dreptul la apărare.

Reporter: Și o ultimă întrebare: în contextul acesta al dezbaterii tot mai aprinse și controverselor, în condițiile în care Curtea de Apel București este descrisă ca o instanță cu probleme de imagine, veţi cere Inspecției Judiciare să verifice punctual și poate chiar generic toată această chestiune a repartizării și modificării completurilor, pentru că au apărut elemente de contradictorialitate. Pe de o parte, judecătorii care au vorbit asumat sau sub rezervă anonimatului, a apărut și doamna judecător, astăzi, care susține acele puncte de vedere. Veţi cere punctual Inspecției Judiciare să verifice la sânge, scuzați expresia, toate aceste schimbări de completuri, pentru că există această imagine, pe care Curtea de Apel București /.../

Liana Nicoleta Arsenie: Am spus-o explicit, în paragraful 2, că vom solicita tuturor instituțiilor abilitate să facă toate aceste verificări cu privire la toate aceste chestiuni care au apărut în spațiul public și rezultatele acestor verificări să fie făcute publice. Din păcate, ceea ce nu se înțelege este că vorbim de o instanță, cea mai mare din țară, cu cel mai mare volum de activitate, vorbim de cauzele cele mai complexe și mediatizate, care, din păcate, doar materia penală prezintă relevanță pentru public, nu și materia non-penală, nu spune nimeni despre volumul de muncă și complexitatea cauzelor care sunt deduse, spre exemplu, secțiilor de contencios administrativ, colegii mei sunt eroi, nu spune nimeni de schemele subdimensionate, nu vorbește nimeni de infrastructura deficitară. Pe această cale țin să vă mulțumesc pentru sprijinul acordat de a populariza situația Tribunalului Ilfov, Judecătoriei Buftea și Judecătoriei Cornetu. Pe acest fond de deficit, în condițiile în care ani de zile admiterea în magistratură a fost blocată, avem un deficit major de personal pe toate palierele, fie că vorbim de judecători, fie că vorbim de grefieri. În atare situație, pe acest volum în continuă creștere, cu complexitate din ce în ce mai mare, cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm cu un număr din ce în ce mai mici de judecători. Vă mulțumesc!