Conferinţa anuală a Institutului European din România

România şi-a propus să fie ţară care va ratifica Acordul de asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova- a declarat joi Gheorghe Magheru, director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Anunţul a fost făcut în deschiderea unei conferinţe organizate de Institutul European din România în colaborare cu MAE, iar conferinţa s-a axat pe politica de vecinătate a Uniunii.

Recentul summit al Parteneriatului Estic, desfăşurat la Vilnius, consecinţele acestuia în contextul evoluţiilor politico-economice ale partenerilor răsăriteni, dar şi direcţii de parcurs pentru Republica Moldova şi Georgia ca urmare a parafării Acordului de Asociere, au fost câteva dintre temele pe care oficiali din guvern şi MAE sau personalităţi care s-au implicat în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană le-au abordat la Conferinţa anuală a Institutului European din România.

Evenimentul s-a concentrat pe politica Uniunii Europene, pe politica ei de vecinătate, iar discuţiile despre Republica Moldova şi Ucraina au dominat dezbaterile.

Directorul politic din cadrul MAE, Gheorghe Magheru a susţinut că Republica Moldova, prin parafarea Acordului de asociere, a confirmat hotărârea de a urma drumul european:

"Vreau să încep cu rezultatele concrete ale summitului, precum parafarea Acordurilor de asociere cu Republica Moldova şi Georgia şi oferirea unei perspective clare de semnare a acestora. Consecvenţa şi tenacitatea sânt cele două cuvinte care definesc cel mai precis atitudinea Republicii Moldova care, în pofida presiunilor şi intimidărilor, a reuşit să facă un pas istoric pe drumul european.

"Sperăm ca următorul pas de aceeaşi relevanţă, semnarea Acordului de asociere, să aibă loc cât mai curând posibil, până în toamna anului viitor. Va urma după aceea procesul ratificării. România şi-a propus primul stat care să ratifice acordul", a spus Gheorge Magheru.

Referindu-se la Ucraina, acesta a menţionat că procesul de apropiere al Kievului de Uniunea Europeană nu a fost anulat, ci doar suspendat.

"Uniunea Europeană şi partenerii noştri europeni au investit multe eforturi în avansarea parcursului european al Ucrainei, iar dezamăgirea faţă de decizia guvernului de la Kiev a fost proporţională cu această investiţie. Vreau să menţionez totuşi că procesul nu a fost anulat, ci suspendat.

"Să nu uităm că majoritatea cetăţenilor ucraineni sunt pro europeni, să nu uităm că aceştia sunt perfect conştienţi de avantajele atât politice, cât şi economice ale Acordului de asociere şi al celui de liber schimb. Ucraina are prea puţin de câştigat, prea mult de pierdut dintr-o eventuală renunţare la ideea europeană", a mai spus directorul politic din cadrul MAE.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană "sunt enorme"

Şi fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a felicitat Republica Moldova şi Georgia pentru parafarea Acordului de asociere cu Uniunea European.

"Este un pas extrem de important şi sper că în scurt timp documentele vor putea să şi fie semnate, sper ca anul viitor, în timp, se va putea realiza acest deziderat cu totul şi cu totul extraordinar al circulaţiei fără vize a cetăţenilor din Republica Moldova în Uniunea Europeană. Reamintesc ce impact extraordinar a avut pentru România momentul ridicării obligativităţii de vize", a spus fostul ministru al Afacerilor Europene.

Leonard Orban a criticat, însă, în discursul său, Ucraina.

"Am asistat absolut surprins, şocat, de târgul care a fost legat de aşa-numita semnare sau nu a Acordului de asociere de către Ucraina. Să ceri 160 de miliarde, acum 20 de miliarde Uniunii Europene pentru a semna acest acord este un lucru absolut şocant, fără precedent în Uniunea Europeană, de neînţeles, pentru că beneficiile aderării la Uniunea Europeană sunt enorme", a declarat Leonard Orban.

Consilierul de stat în cadrul Cancelariei primului ministru, Luminiţa Odobescu, a susţinut că pentru Uniunea Europeană vecinătatea rămâne cea mai importantă provocare în materie de politică externă.

"La Vilnius s-au înregistrat anumite progrese şi avem două state care se detaşeaza net şi care, de fapt, au demonstrat nu numai vocaţia pro europeană, vocaţia europeană, dar au demonstrat determinare şi curaj de a lua deciziile necesare - şi aici mă refer în special la Republica Moldova -, pentru a se îndrepta în direcţia semnării acestor acorduri.

"Cred că acesta este un succes notabil pentru ceea ce a reuşit să facă Uniunea Europeană în cadrul Parteneriatului Estic", a spus Luminiţa Odobescu.

Trebuie să depunem toate eforturile pentru a susţine această mişcare pro europeană din Ucraina, a declarat şi ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygiel, care a menţionat că evenimentele de la Kiev sunt urmărite cu atenţie, în ţara sa.

"Summitul Vilnius nu s-a terminat. Vedem o continuare a summitului Vilnius într-o formă uşor diferită. Mă refer aici la protestele, la demonstraţiile şi la activitatea societăţii civile din Ucraina.

"Este important să menţinem în viaţă această perspectivă europeană, să menţinem deschisă oferta de a semna acordurile de asociere şi de a nu lăsa pe alţii să dea impresia că Uniunea Europeană nu mai este interesată să îşi aducă aproape partenerii est-europeni", a spus ambasadorul Poloniei la Bucureşti.