Raport intitulat "După faptă şi răsplată", prezentat la Chişinău

Dacă UE lucrează la nivel guvernamental şi susţine proiecte pe termen lung, pentru ţările cărora le acordă asistenţă pe calea reformelor şi democratizării, Federaţia Rusă promite şi acordă beneficii concrete pe termen scurt, de exemplu gaz mai ieftin sau bani oferiţi direct cetăţenilor, aşa cum se întâmplă în regiunea separatistă din estul Republicii Moldova.

Aceasta este una dintre concluziile raportului intitulat "După faptă şi răsplată", prezentat luni la Chişinău.

Studiul a fost elaborat de Centrul Român de Politici Europene din ţara România, împreună cu Asociaţia pentru politici externe din Republica Moldova şi European Policy Center din partea UE.

UE ar trebui să-şi schimbe abordarea faţă de ţările membre ale Parteneriatului Estic care continuă reformele, aşa cum face Republica Moldova, şi să le ofere beneficii care să fie resimţite direct de către cetăţeni.

În caz contrar, UE va deveni mai puţin atractivă decât Federaţia Rusă, se arată în studiul realizat de către experţii de la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles.

Dintre ţările Parteneriatului Estic, Republica Moldova primeşte de la UE cel mai mare ajutor financiar pe cap de locuitor, aproximativ 5% din PIB, însă acest ajutor este orientat spre reformarea statului, spre reforme instituţionale, ceea ce face ca susţinera să nu fie percepută direct de către populaţie.

Pe termen scurt UE "pierde în faţa Rusiei"

Rusia însă dă bani Transnistriei pentru suplimentarea pensiilor, dă alimente, ajutoare concrete, cu putere de convingere asupra populaţiei.

De aceea, pe termen scurt UE pierde în faţa Rusiei şi se creează impresia unei concurenţe în cheia unui populist "cine dă mai mult", spune Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene.

"UE nu a fost pregătită pentru această concurenţă directă, deschisă, această abordare confruntaţională din partea Rusiei şi ar trebui să-şi adapteze politicile, orientându-se spre a livra ceva concret şi imediat pentru populaţie", a afirmat Cristian Ghinea.

Autorii raportului au mai menţionat că Moldova nu trebuie să fie ostaticul regiunii transnistrene, iar rezolvarea conflictului transnistrean nu trebuie legată de perspectiva europeană deoarece, în acest caz, controlul va aparţine Tiraspolului, care se poziţionează împotriva integrării în UE a Republicii Moldova.

Studiul relevă de asemenea că pentru a semna Acordul de asociere cu UE până în septembrie anul viitor Republica Moldova va trebui să continue reformele şi să sigure stabilitatea politică.

Moldova ar putea fi supusă unor "presiuni şi şantaje mari din partea Rusiei"

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, alt autor al raportului, a arătat că în următoarele şase luni Moldova poate fi supusă unor presiuni şi şantaje mari din partea Rusiei, deoarece aceasta nu doreşte ca ţările din Parteneriatul Estic să se asocieze cu UE.

Embargoul impus vinului pe piaţa rusă, în cazul Moldovei, sau presiunile asupra Ucrainei care au impus o atitudine fermă din partea Bruxelles-ului sunt exemple grăitoare.

Chiar dacă politicienii de la Chisinău vor declara în continuare că doresc să păstreze bunele relaţii cu Rusia, presiunile vor creşte din cauza opţiunii pro-europene a Republicii Moldova - mai arată studiul amintit.

"Federaţia Rusă nu este gata pentru o colaborare normală şi ne aşteptăm ca o astfel de presiune, un astfel de şantajuri să continue şi anul viitor. Şi cred eu că aceste şantajuri vor creşte în tensiune pe parcursul următoarelor şase luni", a spus Victor Chirilă.

În concluzie, studiul relevă că UE şi Rusia au stiluri total diferite în relaţia cu ţările partenere precum Republica Moldova, iar Kremlinul clădeşte un brand din cadourile de la mama Rusie.

După cum au anunţat autorii, studiul va fi prezentat miercuri, 11 decembrie, şi la Bruxelles.