Comisia Europeană a anunţat măsuri în oglindă la tarifele impuse de SUA la unele importuri

De miercuri au intrat în vigoare tarifele de 25% impuse de Statele Unite pentru importurile de oţel şi aluminiu, iar Comisia Europeană a anunţat măsuri în oglindă. Executivul comunitar propune statelor membre ca de la 1 aprilie să crească tarifele pentru o serie de importuri dinspre Statele Unite, importuri la o valoare similară - 28 de miliarde de dolari. În acest război comercial declanşat de Washington, România va fi printre ţările mai puţin afectate din Uniunea Europeană, în condiţiile în care este între primii trei exportatori de oţel şi aluminiu din blocul comunitar.

Corespondentul RRA, Bogdan Isopescu, a transmis detalii de la Bruxelles:

Ca volum, România este al treilea exportator european de oţel către Statele Unite şi principal exportator de aluminiu, alături de Germania. Impactul pentru ţara noastră este mare doar dacă ne gândim că în 2024 exportul de aluminiu către Statele Unite a reprezentat 20% din exportul total al ţării noastre peste Ocean. Conform Comisiei Europene, impactul tarifelor americane asupra economiei comunitare este de circa 28 de miliarde dolari, aşa că executivul european anunţă va impune în oglindă tarife pentru 26 de miliarde de euro, în doi paşi.

Maros Sefčovič, comisarul european pentru comerţ: Luna trecută, când am fost în Statele Unite să discut despre tarife, am văzut clar că nu Uniunea Europeană este problema, şi tocmai de aceea tarifele nu se justifică. Însă nu am fost ascultat, iar Statele Unite au ales să meargă mai departe. Aşa că nu avem altă soluţie decât să răspundem în oglindă. De la 1 aprilie vom reimpune tarifele suspendate din 2018 şi 2020, cele care vor avea un impact de 4,5 miliarde de euro în importul dinspre Statele Unite. Apoi vom impune tarife pentru alte importuri, în valoare de 18 miliarde de euro. Războiul tarifelor poate fi însă oprit dacă administraţia de la Washington decide să colaboreze cu noi.

Statele Unite au impus tarife de 25% pentru importurile de oţel, fier şi aluminiu, inclusiv pentru o listă lungă de produse care conţin aceste metale, de la ţevi şi cabluri până la ustensile şi aparatură. Mai mult, Washingtonul ar putea extinde lista în viitor. Conform Comisiei Europene, aceste tarife vor afecta exporturi europene de 26 de miliarde de euro, cam cinci procente din valoarea totală a exporturilor către Statele Unite. Importatorii de peste Ocean vor fi nevoiţi să plătească şase miliarde de euro plus pentru produsele europene. Ţinta lui Donald Trump este fie strângerea de bani la buget, fie descurajarea importurilor şi relocarea producţiei în Statele Unite. Comisia Europeană spune că rămâne deschisă dialogului cu Statele Unite, în speranţa unei reveniri asupra deciziei, însă, în caz contrar, de la 1 aprilie, blocul comunitar va aplica tarife în oglindă pentru o listă lungă de produse importate dinspre Statele Unite, de la bărci şi motociclete până la alimente. Răspunsul european va afecta o cotă similară din exporturile africane, în speţă 28 de miliarde de euro, şi va fi pus în practică prin două măsuri, ambele aplicabile de la 1 aprilie. Prima măsură vizează introducerea tarifelor retrase în 2018 şi 2020, tarife care fuseseră impuse de europeni în urma unui război comercial similar cu Trump în primul său mandat. O a doua măsură va veni după consultarea cu toate statele membre, consultare în urma căreia Comisia va definitiva lista de produse americane care vor fi tarifate suplimentar. Combinate, cele două măsuri conduc la o listă lungă de produse americane care vor avea tarife crescute, de la oţel şi aluminiu până la produse care conţin aceste metale, de la ambarcaţiuni şi motociclete până la produse agroalimentare şi îmbrăcăminte.

Între timp, de la Washington, Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite a anunţat astăzi că începe eforturile de a inversa regulile de emisii ale vehiculelor administraţiei Biden, care ar obliga producătorii de automobile să construiască un număr tot mai mare de vehicule electrice. Acţiunea este cea mai recentă dintre mişcările generale ale administraţiei Trump de a anula eforturile administraţiei anterioare privind determinarea producătorilor de automobile să construiască vehicule electrice, după ce a renunţat la eforturile de a face maşini electrice cel puţin 50% din producţia nou livrată până în 2030. EPA susţine că va reconsidera regulile agenţiei din 2024, care ar reduce emisiile pe ţeava de eşapament la nivelul parcului de vehicule de pasageri cu aproape 50% până în 2032 comparativ cu nivelurile proiectate pentru 2027. Agenţia a estimat, de asemenea, că între 35 de procente şi 56% dintre vehiculele noi vândute între 2030-2032 ar trebui să fie electrice pentru a se conforma şi a câştiga practic sprijinul Ford Motor Company.