Cea mai mică inimă artificială din lume, creată la Iași
Studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi au realizat cea mai mică inimă artificială din lume.
Articol de Radiojurnal, 10 Noiembrie 2024, 13:58
O inimă artificială pentru nou născuţi şi copii, care poate fi controlată printr-o aplicaţie mobilă, a fost creată de studenţi români şi va fi prezentată peste două zile în finala unei competiţii mondiale de profil din Japonia.
Cei 38 de studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi au realizat cea mai mică inimă artificială din lume, dar şi una pentru adulţi, parametrii celor două putând fi monitorizaţi cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefoanele mobile.
Cele două dispozitive sunt din materiale compozite superioare pe bază de titan, care îi asigură inimii artificiale o durată de funcţionare de peste 90 de ani.
Potrivit Radio România Iaşi, coordonatorul lotului, Alexandru Pleşoianu, a declarat că inima artificială pentru bebeluşi prezentată în Japonia este adaptată în întregime corpurilor micuţe.
Alexandru Pleșoianu: Vom merge cu trei inimi artificiale; vom merge cu inima pe care am dezvoltat-o anul trecut, și pentru care am primit premiul pentru cel mai avansat design, și două inimi noi, deci un progres față de anul trecut, am miniaturizat inima artificială, și, pe lângă inima miniaturizată pentru adult, vom veni și cu o inimă pediatrică, cea mai mică inimă artificială din lume, probabil. În primul rând, sunt niște diferențe de dimensiuni, în corpul unui nou-născut, de exemplu, nu poate încăpea niciun dispozitiv dezvoltat până acum, și, prin aceasta, inima pentru copil este mult mai mică, de dimensiunea unei nuci, să spunem, și este o diferență și de funcționare. Debitul cardiac realizat de inima pentru adult e proiectată la 7,5 litri pe minut, dar ea poate ajunge la 20 de litri pe minut, iar cea pentru copil este proiectată să asigure un debit de doi litri pe minut, dar poate ajunge până la cinci litri.
Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate şi morbiditate în Uniunea Europeană, iar România are o rată de mortalitate prin boli cardiovasculare de trei ori mai mare decât media europeană.
