Bogdan Ivan: În clipa în care avem mai multă energie în piață, automat vor scădea și costurile

Scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un amestec de factori economici, tehnologici și politici. România importă energie în orele de vârf și exportă, atunci când e surplus, în pierdere. Iarna de la noi și-a cam schimbat apariția. În loc de decembrie, ianuarie, februarie, avem o consistență a temperaturilor scăzute în perioada ianuarie, februarie, martie, cu prelungiri uneori până în luna aprilie. Despre rezerva energetică a României și nu numai, discutăm în următoarele minute la "Apel matinal" cu ministrul energiei, Bogdan Gruia Ivan.

Știm că de fiecare dată când se face frig, crește și consumul energetic al capacităților de producție, dar și al celui casnic. Mă gândesc, totuși, că acestea, consumurile, sunt pe lista de priorități. Cum stăm, practic, în pragul anunțatei înrăutățiri a vremii?

Bogdan Ivan: Da, e o vorbă mai veche care spunea că iarna nu e ca vara, este evident că odată cu apariția sezonului rece, crește și consumul de gaze naturale. Încă din vară am făcut depozite și am ajuns la începutul sezonului rece la o pondere de aproape 98% în toate depozitele de gaze naturale din România, mult peste media europeană. Media europeană era undeva la 84%.

„La gaze nu va fi aceeași situație dramatică ca în cazul eliminării plafonării de la energia electrică la 1 iulie 2025”

Astăzi, după ce avem deja consum încă din luna octombrie a gazelor naturale, suntem cu depozitele pline în proporție de 80%, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 65%. Suntem cu 5-10% peste toată Uniunea Europeană. Și ce e foarte important e că, pentru a ne asigura că sunt prețuri bune, am făcut aceste achiziții încă din vara, am cerut tuturor operatorilor economici să-și facă planul de achiziții în așa fel încât să cumpărăm vara când este prețul mai jos, pentru că în iarnă, atunci când scoatem din depozite gazele naturale, să nu avem creșteri de tarife.

Este evident că acum avem și prețul plafonat până în 31 martie și lucrăm la un mecanism încă din luna septembrie, prin care, începând cu luna aprilie, să nu avem o creștere abruptă a prețului la gazele naturale. Pot să vă dau cotațiile de astăzi, de exemplu, ofertele sunt unele chiar sub prețul plafonat în piață. Astăzi avem oferte care păstrează același preț şi acum și după eliminarea plafonării, deci nu va fi aceeași situație dramatică ca în cazul eliminării plafonării de la energia electrică la 1 iulie 2025.

Cătălin Cîrnu: Din câte pricepem, sunteți optimist că nu vor crește facturile foarte, foarte mult, dar cererea va rămâne aceeași oare pe plan intern?

Bogdan Ivan: Nu mă bazez pe zona mea emoțională, mă bazez pe date și pe cifre și pe lucruri făcute foarte clar și foarte coerent din partea statului împreună cu operatorii privați, iar în momentul de față lucrurile arată așa: sunt operatori care fac oferte sub prețul de astăzi, începând cu luna aprilie a anului viitor, și sunt operatori care fac oferte la același preț. Și în același timp sunt și operatori care au creșteri cuprinse între 6 și 35% mai mari față de oferta de acum, ceea ce îi rog eu pe oameni foarte mult să se uite la ofertele din piață atât în cazul ofertelor pentru gaze naturale, cât și pentru energie electrică, să-și aleagă o ofertă care este mai bună decât cea la care este astăzi la un anumit operator, avem deja ofertă la energie electrică sub 1 leu, avem ofertă la 1 leu și 5 bani, 1 leu și 7 bani, 1 leu și 10 bani, și mutarea de la un furnizor la un alt furnizor este absolut gratuită, se face între 24 de ore și 20 de zile.

Daniela Petrican: Și se poate face oricând.

Bogdan Ivan: Se poate face oricând, la orice oră din zi și de noapte, online, și fizic la ghișeele companiei la care ei vor să se mute, iar acest lucru au făcut-o până acum peste 800.000 de români doar în acest an. Deci e o practică care s-a întâlnit și care funcționează astăzi în România. Iar oamenii scad facturi de foarte mult prin acest mecanism - unu și doi, prin citirea contorului lunar.

În momentul de față sunt foarte multe facturi care au venit mari din cauza regularizării, care vin la trei luni sau la şase luni. Sunt foarte multe facturi care au venit pe o prognoză de consum, care de multe ori poate să fie și dublă față de ceea ce consumă omul, iar la 3-6 luni să-i vină o factură cu preţ negativ, adică omul nu mai trebuie să plătească, dar pentru a evita o factură de 5-700 de lei, după o medie de 100 de lei, omul ar trebui ca în fiecare lună să trimită contorul, ca să nu fie o situație în care să aibă aceste situații atât de mari.

Cătălin Cîrnu: Da, e adevărat, multe companii s-au mișcat, mai ales de Black Friday, nu dăm neapărat numele lor, după aceea, așa e, în piață au revenit și celelalte companii cu alte oferte, dar la nivelul infrastructurii, la nivelul autostrăzii energetice, e o sintagmă mai mult decât interesantă, cum s-a mai mișcat România? Pentru că aminteam și noi: de cele mai multe ori importăm la prețuri mai mari decât exportăm atunci când avem surplus.

„Companiile de furnizare din România nu pot să achiziționeze energie electrică ieftină din Franța”

Bogdan Ivan: Așa e, aveți perfectă dreptate. Când am început mandatul, la final lunii iunie a acestui an, am constatat că România are o problemă foarte mare, împreună cu Bulgaria și Grecia, pe interconectorul Austria-Ungaria, unde e o gâtuire și acest lucru ne privează de achiziții de energie electrică ieftină, din Franța, de exemplu, unde prețurile sunt pe piața energetică și de două sau trei ori mai mici decât în România. Inexistența acestei linii de conectare a energiei electrice între România și Franța, de exemplu, nu poate face posibil ca companiile de furnizare din România să achiziționeze energie electrică ieftină.

Ce am făcut? Am adunat la București acum trei luni de zile, 16 miniştri ai energiei din toate țările vecine, l-am invitat pe comisarul european Dan Jørgensen, i-am exprimat punctul de vedere al nostru, al țărilor din Europa Centrală și de Est și am spus că România poate să fie liderul regiunii și un partener pentru a rezolva problema autostrăzilor digitale în Europa. Ceea ce mi-a promis a fi făcut, am propus o serie de proiecte în numele României, prin care ne conectăm cu Europa de Vest, prin care ne conectăm inclusiv cu țările din Caucaz și importăm de acolo energie foarte ieftină, de două ori mai mic prețul decât astăzi pe piața din România și am primit o alocare de șase ori mai mare decât în fostul exerciţiu financiar european, de la 6 miliarde la 30 de miliarde de euro pentru crearea acestor interconectări strategice ale Uniunii Europene.

Mai mult, am cerut explicit o penalizare a acelor state care privează state cum sunt România, Bulgaria sau Grecia de acces la energia ieftină. Iar companiile din acele state care fac profituri speculative din Austria sau Ungaria, din cauza acestei gâtuiri și au ajuns să aibă niște taxări suplimentare, cuprinse între 25 și 75% din aceste profituri, taxări care se vor regăsi în bani suplimentari pentru investiții în reţele în țările care sunt afectate, adică România, Bulgaria, Grecia.

Daniela Petrican: Cât de aproape suntem pentru producția de energie curată, ce e drept cu investiții destul de scumpe? Este mai viabilă poate construirea unei a doua centrale nucleare?
Cătălin Cîrnu: Și ce se mai întâmplă la Doiceşti, de exemplu?

„Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt o prioritate pentru noi”

Bogdan Ivan: Da, este 100%. O să încep cu energia hidro, care este cea mai ieftină și mai sigură. În momentul de față am început studiile de fezabilitate la două proiecte de energie hidro prin pompaj, în județul Cluj și în județul Neamț. Cel din Cluj este mai avansat, în județul Neamț acum ne apropem de finalizarea documentațiilor tehnice pentru acea centrală prin pompaj. Doi, pentru energia nucleară este obligatoriu să investim masiv în energia nucleară. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt o prioritate pentru noi să le construim, avem nevoie de 11 miliarde de euro.

Și acel proiect SMR de la Doicești, am intrat în linie dreaptă prin aportul actualilor acționari pentru a finaliza etapa numărul doi, în care vom avea cifrele foarte clare referitoare la costurile finale ale proiectului și la prețul energiei în urma costurilor finale ale proiectului până la finalul lunii februarie. Adică mergem înainte cu acest proiect pentru a vedea cât de fezabil este sau nu, după ce statul român, prin compania Nuclearelectrica și un operator privat, a investit peste 240 de milioane de dolari în pregătirea studiilor și a lucrărilor incipiente în acest proiect, deci mergem înainte, dar cu precauție și fără să intrăm în angajamente pe care nu le putem respecta ca țară.

Cătălin Cîrnu: Iar cu proiectele care se aflau, să zicem, în litigiu, ce se mai întâmplă?

Bogdan Ivan: Avem șase proiecte pentru hidrocentrale care totalizează 270 de megawatti care sunt blocate de diferite ONG-uri de mediu care au contestat faptul că pe acele amplasamente sunt libelule, broaște și alte specii rare care au fost găsite de ei. Au blocat aceste proiecte. Sunt proiecte începute și din anii '80-'90 în care nu aveam pe atunci arii protejate și sunt aberații din punctul meu de vedere. Am actul normativ pregătit în guvern pentru a trata distinct fiecare din aceste obiective. Pentru două dintre ele am primit confirmarea că vom obține avizul de mediu în ianuarie, deci nu va mai fi cazul, iar pentru patru suntem cu act normativ distinct pentru a le putea debloca și a merge înainte cu ele.

Cătălin Cîrnu: Mulțumim, cu speranța că vom avea un an mai bun și...
Daniela Petrican: ... şi o iarnă nu aşa de grea.
Cătălin Cîrnu: O iarnă liniştită, blândă și facturi mai mici.

Bogdan Ivan: Așa este și încă o veste bună: anul viitor o să intrăm cu capacități de stocare 2.200 de megawatti, deja am dublat capacitatea de stocare față de luna iunie cu mai multe investiții până la finalul acestui an, iar până la finalul anului viitor o să creștem de cinci ori față de ceea ce avem astăzi. Avem deja banii programați, plus vom intra cu o nouă centrală foarte mare, 1.700 de megawatti, la Mintia, din centrala pe gaz care va produce energie electrică și va echilibra sistemul energetic național. Adică, cam diferența pe care o importăm astăzi o să o acoperim de acolo.

Cătălin Cîrnu: Ar fi perfect, pentru că, în mod normal, costurile ar trebui să se reducă la factură.

Bogdan Ivan: Este evident, pentru că în clipa în care avem mai multă energie în piață, automat vor scădea și costurile, pentru că nu va mai fi această fugă după energia din afară țării.