Boboteaza – Ziua Botezului Domnului

Conform Evangheliilor, după 30 de ani de viaţă în anonimat, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat şi-a început misiunea pe malul râului Iordan, acolo unde, Sfântul Ioan îi boteza pe cei care se pocăiau de păcate.

Iisus a coborât şi El printre păcătoşi în apă, pentru a primi botezul ca om. Nu avea nevoie de acest gest simbolic de curăţire, dar l-a făcut pentru a împlini toată dreptatea, după cum i-a spus lui Ioan.

E vorba de o dreptate omenească în virtutea căreia omul are nevoie să-şi reînnoiască legătura cu Dumnezeu printr-un gest simbolic.

Ioan Botezătorul îi chema pe conaţionalii săi să facă acest gest, dar mai mult îi chema la o convertire lăuntrică, la o schimbare a modului de a fi.

Iisus Hristos nu avea păcate, el fiind singurul născut fără păcat. S-a supus însă acestui ritual de curăţire, pentru a le arăta celorlalţi că este unul de-al lor şi că respectă rânduielile lor.

S-a coboarât în Iordan pentru a se curăţa, dar lucrurile s-au întâmplat invers. Prezenţa Sa dumnezeiască a purificat, a sfinţit apele Iordanului.

Atunci s-a întâmplat un lucru sesizat se pare doar de Ioan Botezătorul: S-a arătat Sfânta Treime: S-a auzit un glas care spunea: „Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit.” (Mt. 3,17) S-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt s-a pogorât peste Iisus în chip de porumbel.

Este momentul unei arătări depline, Sfânta Treime este de faţă pentru că acum începe lucrarea lui Hristos în lume.

În vechime sărbătoarea tocmai aşa se numea: Arătarea lui Dumnezeu : Epifanie. Acest nume este încă păstrat în Biserica Romano catolică.

După Liturghia sărbătorii, credincioşii participă de Bobotează la o slujbă specială numită Sfinţirea Apei celei Mari.

Ea are loc în faţa bisericii sau pe malul vreunei ape, şi constă în invocarea Duhului Sfânt să se pogoare pentru a sfinţi apa.

Credincioşii duc cu ei acasă aghiasmă sau apă sfinţită pentru a o bea pe nemâncate zilele ce urmează şi pentru a primi din puterea sfinţitoare.