Autorităţile anchetează cazul cailor sălbatici din Letea

Anchetă a Poliţiei, solicitări de sancţiuni din partea organizaţiilor neguvernamentale, plan de soluţii cerut de ministerul mediului din partea Rezervaţiei Delta Dunării, sunt concluziile ultimelor zile în care capturarea şi perspectivele cailor sălbatici din Pădurea Letea au scos la lumină o problemă mai veche, pe care autorităţile locale sau naţionale nu au reuşit să o rezolve de-a lungul anilor.

Nimeni nu ştie câţi cai sălbatici sunt în zona respectivă şi nici nu e clar câţi au proprietari, sunt semisălbăticiţi sau au fost abandonaţi.

Potrivit directorului executiv adjunct al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Cornelia Benea, autorităţile, şi nu doar cele de la Rezervaţie, ci toate instituţiile locale şi judeţene cu atribuţii în acest domeniu, precum şi Organizaţia Vier Pfoten, World Wide Fund sau Salvaţi Delta încearcă de mai mult timp rezolvarea problemei cailor abandonaţi.

Au fost amenajate garduri pentru protejarea pădurii, dar în ultimii ani, acestea au fost distruse, iar acum a fost făcut un nou studiu de fezabilitate, care ar urma să aducă bani europeni pentru noi împrejmuiri.

După cum a cerut ministrul mediului Lázsló Borbély într-un interviu la Radio România, rezervaţia ar urma să prezinte până săptămâna viitoare o analiză cu posibile soluţii.

Cornelia Benea a declarat că una din marile probleme rămâne proprietatea asupra cailor. Tot aici s-ar afla şi o posibilă explicaţie a eşecului repetat de stabilire a numărului de cai abandonaţi din zonă.

"Toate iniţiativele care s-au făcut pentru a se inventaria aceşti cai, pentru a se face o bază de date reală, care să conducă ulterior la conturarea unui proiect şi a anvergurii acestui proiect, s-a legat de faptul că în momentul în care au început acţiunile concrete, localnicii au spus că sunt ai lor.

"În momentul în care trebuiau să îi declare şi trebuiau să plătească taxele acelea de păşunat, nu au mai recunoscut proprietatea", a spus Cornelia Benea.

20 de mânji au fost salvaţi

În prezent, potrivit directorului executiv adjunct al Rezervaţiei biosferei Delta Dunării, în localitatea C.A. Rosetti, unde a fost declanşat scandalul legat de presupunsa maltratare a cailor, s-ar mai afla câteva zeci de cai în curtea unui localnic, restul, dintr-un alt ţarc, au fost jumătate eliberaţi, iar cealaltă jumătate, şi anume 39 de cai, au fost livraţi la abatoare.

Reprezentanţii Asociaţiei Vier Pfoten România precizau joi seară că au reuşit să salveze 20 de mânji, care urmau să ajungă la unul din abatoarele din ţară.

Directorul de programe de la Organizaţia World Wide Fund, Csibi Magor, consideră că principala problemă în acest caz este cea a atitudinii autorităţilor.

"Acest caz nu este un caz unic. În fiecare an se întâmplă acelaşi lucru în Deltă, autorităţile, adică DSV-ul, emite autorizaţia ca un anumit număr de cai să fie capturaţi şi să fie daţi mai departe şi această procedură, iarăşi, nu a stârnit niciodată indignarea autorităţilor.

"Am văzut şi în acest caz, deşi capturarea cailor s-a întâmplat luni, peste zece zile s-a sesizat prima dată DSV-ul, care a trimis doi controlori, iar după 12 zile s-au sesizat cei din Inspectoratul Local de Poliţie. Atunci când WWF, organizaţia pe care o reprezint, a vrut şi a venit cu câteva soluţii, nu a fost lăsată, pe motiv că ar disturba biodiversitatea şi aria specifică zonei", a declarat Csibi Magor.

El a precizat că autorităţile ar trebui să confişte pur şi simplu caii, că ele nu au nici o justificare şi că stăpânii care nu îşi îngrijesc animalele îşi pierd, potrivit legii în vigoare în România, drepturile asupra acestora.

Csibi Magor a mai afirmat că organizaţia pe care o reprezintă a semnalat în trecut distrugerea biodiversităţii, dar aceasta nu poate fi acum invocată pentru uciderea unor animale. De cealaltă parte, Cornelia Benea pledează pentru o abordare raţională şi echilibrată a problemei.