”Avem de făcut niște reforme dificile, trebuie să reducem datoria publică, trebuie să reducem deficitul”

Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Țara noastră nu își poate permite să treacă la bugetul național proiecte finanțate din bani europeni sau să încetinească ritmul absorbției fondurilor comunitare. Există și premise pentru stabilitate, dar și riscul unor posibile scenarii de instabilitate guvernamentală, spun reprezentanții patronatelor.

În acest context, fondurile europene sunt cheia pentru dezvoltarea economiei României în următorii 2-3 ani măcar, existând însă riscul de recesiune dacă nu va fi absorbit fiecare euro disponibil. Afirmația îi aparține lui Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia și invitatul de joi al "Apelului matinal". Bună dimineața!

Bună dimineața și bine v-am găsit!

Bună regăsire! Să plecăm, totuși, de la primele fonduri intrate în România. Care este volumul acestora de la aderare și ce au însemnat pentru economia țării?

Mai degrabă decât să vă spun volumul total, v-aș spune volumul net, adică câți bani europeni ne-au rămas nouă în țară, minus cei pe care România i-a contribuit ea însăși la bugetul Uniunii Europene ca membru. Și vorbim de o sumă care e între 70 și 100 de miliarde de euro, în funcție de cum terminăm acest exercițiu în care suntem acum. Și aș vrea că ascultătorii să înțeleagă clar că acești 70 până la 100 de miliarde de euro sunt bani ai francezilor și ai germanilor, și ai italienilor care au venit în România ca să construiască lucruri în România. Uneori banii europeni par așa ceva greu de definit, vin de undeva de la Bruxelles. Să știți că nu vin din cer, sunt bani din taxele altor cetățeni europeni care au ajuns în România.

Și unde au fost investite aceste fonduri și cu ce rezultate?

Păi dacă ne uităm un pic în jurul nostru, că se vorbește foarte mult în ultimii ani despre producția de mâncare sau în general despre producția agricolă, să știți că în România, în ciuda unor probleme pe care încă le are, a făcut progrese masive în zona asta de agricultura și majoritatea au fost făcute cu subvenții europene. Nu cred că veți găsi un agricultor mediu sau mare în această țară care nu primește bani europeni. La fel, să ne uităm la infrastructura rurală. Am dus în țara asta apă potabilă, electricitate, s-au renovat școli. Și oamenii, dacă se uită atenți în jurul lor, vor vedea acele afișe pe care scrie: acest proiect a fost finanțat din fonduri europene și așa mai departe. În marile orașe, pentru că cei mai mulți cetățeni nu realizează că toate autobuzele și tramvaile noi sau majoritatea lor au fost achiziționate cu bani europeni. Și pot continua, dar astea sunt lucruri pe care le vedem cu ușurință în jurul nostru și poate că n-am vorbit suficient despre ele.

Da, sunt lucruri palpabile, dar ce poate implica restrângerea accesului României la fondurile europene?

Pentru noi, să știți, ar fi un dezastru economic, mai ales având în vedere ce deficit bugetar avem în clipa de față și ce nevoie avem în continuare de investiți, dar și de valută care să intre în țara. Pentru România, în următorii ani de zile să nu absorbim, cum spuneam și cum m-ați citat, fiecare euro pe care îl avem la dispoziție, poate face diferența dintre o economie cât de cât funcțională și recesiune, pentru că e clar că avem niște probleme structurale, pe care noi le-am tot amânat și noi le-am tot discutat cu politicienii, dar mereu răspunsul a fost: "nu putem lua acum decizii dificile pentru că, vedeți, urmează alegeri". Poate că în final se vor termina, totuși, aceste alegeri. Avem de făcut niște reforme dificile, trebuie să reducem datoria publică, trebuie să reducem deficitul, ne-am împrumutat prea mult, economia noastră încetinește, să știți că încetinește de trei ani de zile. Industria românească e în recesiune de trei ani. Deci, nu urmează cea mai grozavă perioadă, dar folosind acești bani europeni, mai eficient, pentru că aici nu excelăm, putem să avem, au mai spus-o și alții înaintea mea, putem să avem o aterizare cât de cât lină. Dacă nu-i folosim sau dacă îi risipim, nu ne va fi foarte cald.

Dar chiar ați vorbit și de dificultățile absorbției legate implicit de efectele birocrației. Încă nu ne-am digitalizat îndeajuns?

Să știți că nu-i vorba doar de digitalizare. Noi ce facem de multe ori e să digitalizăm birocrația. Interacțiunea unui beneficiar de fonduri europene cu autoritățile este digitală, în sensul în care totul se petrece de la un calculator. Dar ce a rămas este stufăraia asta birocratică, trebuie să depui "n" documente, se fac evaluări peste evaluări, ești verificat în fiecare clipă, nu poți să faci stânga sau dreapta fără să semnezi pentru ceva. Or, nu asta este ideea. Sigur că trebuie să existe audit, trebuie să existe o trasabilitate, sunt bani publici până la urmă, și ei nu trebuie nici risipiți, nici furați și așa mai departe, dar greșeala fundamentală pe care o facem noi în România atunci când dăm niște bani europeni unui antreprenor, unui agricultor sau unui administrator public este că nu verificăm rezultatul. Noi cerem celor care folosesc banii europeni să demonstreze că fiecare oră lucrată a fost lucrată, ceea ce induce o birocrație masivă și lipsită de sens. Noi ceea ce trebuie să verificăm este că ceea ce a promis respectivul beneficiar a făcut, așa cum a promis, că banii nu au fost risipiți, și apoi e treaba lui cum a făcut, cât a lucrat, cu ce echipe și așa mai departe. Pe noi ne interesează rezultatul, nu drumul până acolo, atâta vreme cât a fost legal și corect. Și schimbarea asta de filosofie e absolut esențială. Polonezii au făcut-o și știm cu toții ce rezultate au avut din asta.

Mă gândesc că sunt discuţii de o parte şi de alta, hai să spunem nu a baricadei, a barierei. De ce ne mişcăm noi mai greu?

Există o rezistenţă foarte mare în administraţia românească şi foarte multe temeri. Acum, noi trebuie să fim sinceri, noi ştim foarte bine ce probleme de corupţie a avut România, și le-a avut inclusiv pe bani europeni. Asta ne-a făcut să sărim dintr-o extremă în cealaltă, din extrema în care aproape că nu exista niciun fel de verificare și banii se topeau cu lopata, în extrema în care aproape fiecare pas pe care îl faci într-un proiect european este răsverificat și răsauditat. Nu se poate așa ceva. Trebuie să găsim un echilibru între flexibilitatea celui care folosește acești bani și nevoia autorităților de a se asigura că banii publici nu sunt fraudaţi. Există atâtea exemple în Polonia, Spania este iarăși un exemplu foarte bun. Deci avem de unde ne inspira, dar trebuie un pic de... trebuie să vrei să rezolvi problema asta.

Și ca să punctăm pe final de interviu, România are nevoie de banii europeni.

Sunt esențiali, nu pot să exprim lucrul ăsta mai clar. Fără acești bani europeni, o să avem mari probleme economice și o să-i simțim în veniturile noastre, în salariile noastre și aşa mai departe.

Mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia./editor Florin Lepadatu/