Apel matinal - invitat: ministrul sănătăţii, Ioana Mihăilă

Apel matinal - invitat: Ioana Mihăilă, ministrul sănătăţii

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Cătălin Cîrnu - Şcoala va începe pe 13 septembrie în format fizic, iar festivităţile de deschidere vor fi organizate cu mască obligatorie şi cu durată limitată. Unităţile de învăţământ ar urma să rămână deschide până la pragul de şase bolnavi la mia de locuitori - aceasta este varianta anunţată de autorităţi pentru un posibil nou an şcolar în pandemie. Potrivit bilanţului de ieri, avem încă 517 cazuri noi de COVID-19 din peste 20 de mii de teste efectuate. Autorităţile au mai anunţat încă nouă decese asociate noului coronavirus, iar la ATI sunt acum 190 de pacienţi. Discutăm despre toate întâmplările momentului din domeniul sănătăţii cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, ministrul sănătăţii, Ioana Mihăilă. Bună dimineaţa!

Ioana Mihăilă: Bună dimineaţa!

Realizator: Doamna ministru, ne apropiem de deschiderea noului an şcolar. Înainte de toate, se vor menţine aceleaşi măsuri de protecţie sanitară în unităţile de învăţământ? Vor fi noutăţi?

Ioana Mihăilă: În principiu, de unde pornim este obiectivul comun pe care îl avem şi la Minsterul Sănătăţii şi la Ministerul Educaţiei de a menţine şcoala cât mai mult timp deschisă. Evident că activităţile din şcoală presupun şi un risc destul de mare de transmitere, motiv pentru care acele măsuri de protecţie, care vizează interiorul sălilor de clasă, vor fi menţinute şi vor fi mai ales de portul măştii.

Realizator: Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, ne-a tot informat despre vaccinarea în rândul cadrelor didactice şi în rândul copiilor. Înainte de toate, părinţii vor primi formulare pentru a-şi da acordul pentru posibila vaccinare a copiilor?

Ioana Mihăilă: Încă suntem în discuţii cu CNCAV, cel care coordonează campania de vaccinare, pentru a găsi cele mai bune metode prin care putem desfăşura activităţi de vaccinare la nivelul şcolilor, pentru că există diferenţe semnificative de la o comunitate la alta, nu avem aceeaşi acoperire cu personal medical, de exemplu, în şcoli, în mediul urban ca şi în mediul rural şi atunci aceste activităţi de vaccinare vor trebui adaptate fiecărei comunităţi. Dar, da, vaccinarea la copii se va face pe baza consimţământului părinţilor.

Realizator: Vorbim despre deschiderea noul an şcolar. Acum, încercând o paralelă între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, se va impune vaccinarea cadrelor didactice şi a cadrelor medicale?

Ioana Mihăilă: Aici aş vedea lucrurile diferențiat. Pentru cadrele medicale, așa cum am spus în mai multe rânduri, dorim să instituim obligativitatea testării periodice pentru personalul medico-sanitar nevaccinat sau ne trecut prin boală în ultimele 180 de zile. Pentru personalul didactic discutăm cu Ministerul Educației și vedem ce soluții vom găsi.

Realizator: Se vor organiza în şcoli centre de vaccinare sau se va merge pe ideea centrelor mobile, nu știu, în cabinetele medicale?

Ioana Mihăilă: Asta și spuneam, legat de ipotezele de lucru pe care le avem CNCAV. Cel mai probabil în mediul rural și în școlile unde nu există suficient personal medical se va merge pe unități mobile pentru vaccinare. Vom vedea dacă este oportun ca în cabinetele studenţeşti, de exemplu, să organizăm centre de vaccinare cu personalul existent acolo.

Realizator: În ce condiții credeți că s-ar putea impune și în România o a treia doză de vaccin?

Ioana Mihăilă: Studiile arată că a treia doză de vaccin oferă o protecție suplimentară, motiv pentru care cred că atunci când avem certitudinea că aceasta a treia doză de vaccin are un impact semnificativ asupra sănătății publice atunci vom începe și la nivelul țării. Doze de vaccin sunt suficiente, capacitatea de vaccinare există.

Realizator: Se vorbești despre valul patru al pandemiei de coronavirus, de COVID-19. Pregătirea spitalelor non-COVID și COVID va rămâne aceeași, se va păstra organizarea de până acum?

Ioana Mihăilă: Acum, aproape toate, nu chiar toate dar aproape toate, spitalele din România sunt mixte, adică sunt deschise atât pentru pacienți cu COVID cât și pentru pacienți non-COVID. Dacă cifrele permit, vom rămâne pe această organizare mixtă. Evident că dacă avem niște incidente foarte mari și nevoi de spitalizare foarte crescute, acele spitale care au competențe ridicate în tratamentul bolnavilor cu COVID - și vorbim mai ales de cele de infecţioase și de pneumologie - s-ar putea să ajungă să fie ocupate integral cu pacienţi COVID, dar acest lucru se întâmplă doar dacă nu fac față sub forma aceasta de circuite mixte și pentru pacienţi COVID și pentru pacienţi non-COVID.

Realizator: Doamna ministru, am o curiozitate. De ce credeți oare că medici infecționiști sau din spitalele de specialitate s-au vaccinat în proporție covârșitoare și alți medici, alte cadre medicale de alte specialități încă mai au ezitări?

Ioana Mihăilă: Mulțumesc frumos pentru întrebare! Cred că toți trebuie să ne punem această întrebare și să ajungem la răspunsul pe care cred că e foarte evident că trebuie să îl avem în minte și anume că acești medici infecționiști sunt cei care şi cunosc cel mai bine mecanismele prin care vaccinul funcționează, dar din păcate au și cunoscut un an de zile tragediile pe care infecția cu coronavirus le provoacă. Şi atunci, ceea ce ar trebui să ne fie clar tuturor este că vaccinul aduce mult, mult mai multe beneficii decât riscul.

Realizator: Săptămâna trecută invitatul "Apelului matinal", într-una din zile a fost Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, care a declarat că lipsesc de pe piaţă, încă de la începutul anului, 14 medicamente esenţiale pentru afecţiuni precum hemofilia, boli autoimune, cancer, HIV, SIDA, diabet, multe dintre aceste boli fiind incluse în programe naţionale. S-a rezolvat sau aveţi vreo idee dacă se poate rezolva această criza a medicamentelor?

Ioana Mihăilă: În primul rând, o listă absolută a acestor medicamente de pe piaţă nu a fost. Da, au existat riscuri de deficienţe dacă luăm, de exemplu, medicamentul Vesanoid, pentru care a trebuit să facem nişte redistribuiri între anumite clinici din ţară pentru a asigura continuitatea tratamentului pacienţilor, dar în ultimele luni am modificat mai multe acte normative care au dus la facilitarea punerii pe piaţă a acestor medicamente şi, de exemplu, Vesanoidul a ajuns în ţară în cantităţi suficiente săptămâna trecută. Da, există riscuri de discontinuităţi. Problemele cu aprovizionarea cu medicamente nu sunt de acum, sunt de ani de zile şi în ultimele luni am trecut nişte modificări legislative în premieră. De exempplu, am oferit posibilitatea punerii pe piaţă rapid a medicamentelor care au autorizaţie în Uniunea Europeană şi nu au în România. Aceste prevederi puteau fi aplicate din 2007, de când am aderat la UE şi totuşi acum, 13 ani mai târziu, am apelat la această măsură tocmai pentru a rezolva discontinuităţile.

Realizator: Au fost incluse şi tratamente noi de la 1 august?

Ioana Mihăilă: Au fost incluse şi tratamente noi. De la 1 august încă nu au fost incluse tratamente noi. Hotărârea de guvern pentru tratamentele noi înca nu a trecut, dar în iulie au fost incluse în jur de peste zece molecule noi în decontarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Realizator: Sunt veşti pe care le aşteptau mai cu seamă cei bolnavi din România. Mulţumesc pentru prezenţa la "Apel matinal". O precizare, însă, pentru cei care nu cunosc. Vesanoidul, medicamentul de care amintea mai devreme doamna ministru, este utilizat în lupta pentru leucemie. Sper că nu greşesc, nu?

Ioana Mihăilă: Da, exact, este un medicament utilizat în leucemie.

Realizator: Mulţumesc frumos şi zi frumoasă!