Ministrul finanțelor, Tánczos Barna: Am luat deciziile necesare pentru a asigura plata pensiilor, salariilor și investițiilor și în viitor

Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Țara noastră va încasa pe 10 iunie cea de a treia tranșă de plată din Programul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 1,3 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut chiar de ministrul finanțelor, care a precizat că banii vor contribui la echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat.

România are nevoie și de o reformă fiscală, însă pentru aceasta trebuie să existe un guvern cu puteri depline - o afirmație a invitatului "Apelului matinal" de astăzi, ministrul finanțelor, Tánczos Barna. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Era așteptată tranșa din PNRR. Care va fi destinația acestor bani?

Cu siguranță ne va ajuta foarte mult că să întregim acel buffer de care tot timpul are nevoie România pentru a asigura stabilitate și pentru a asigura finanțarea cheltuielilor lunare. Noi suntem pregătiți pentru orice situație, oricând, astfel încât să nu fim expuși prea mult la anumite riscuri pe plan național sau pe plan internațional. În același timp, este o dovadă clară că investițiile din PNRR merg înainte într-un ritm accelerat. Deciziile de principiu au fost luate deja în luna aprilie. Procedurile, din păcate, au durat și durează încă câteva săptămâni, dar în luna iunie sunt convins că vor intra acești bani în conturile statului român.

Dar în ce condiții îi primește România?

Condițiile sunt stabilite în PNRR și Ministerul Fondurilor Europene a făcut toate demersurile pentru a face dovada că acele proiecte, acele reforme au fost îndeplinite și proiectele au fost finanțate cum trebuie și, în condițiile acestea, Comisia, prin direcțiile de prespecialitate, a decis că România poate să încaseze acești bani. Sunt câteva reforme care în continuare trebuie accelerate, dar avem angajament politic, cel puțin am avut săptămâna trecută, și de aceea am continuat această declarație cu responsabilizarea partidelor politice. Este nevoie de o asumare a acestor reforme în continuare. Este nevoie nu doar de o majoritate în Parlamentul României, este nevoie și de un guvern responsabil, care vine și duce mai departe acest pachet de reforme și de proiecte. România nu-și permite să piardă aceste fonduri. Este o șansă unică pentru România, atât pe partea de finanțare, cât și pe partea de reforme, și angajamentul trebuie să fie unul ferm în continuare. A zis și domnul președinte Bolojan, într-adevăr, anumite probleme au fost generate de cele două partide politice, așa cum a spus și dânsul, de PSD și de PNL, și dacă /.../ ele trebuie corectate. Corecția se poate face doar dacă există o asumare politică și la nivel guvernamental.

Da, aminteați sau vă refereați la viitorul guvern, ce înseamnă reforma fiscală sau posibila reformă fiscală?

România s-a angajat încă de anul trecut la o consolidare fiscală și acest pachet de reformă fiscală trebuie să asigure o mai bună colectare a veniturilor și o stabilitate pe termen mediu și lung pentru a face față nevoilor crescute de plăți și de finanțare. România, anul trecut sau guvernul a decis să majoreze salariile, a decis să majoreze pensiile, a decis să cheltuiască și mai mult pe investiții. Aceste decizii pun o presiune mare pe buget. România, din acest motiv, s-a împrumutat foarte mult și a crescut deficitul...

Da, ceva dificultăți, dar vom reveni imediat la discuția cu invitatul de astăzi al "Apelului matinal", ministrul finanțelor, Tánczos Barna. Vestea bună e că vom încasa suma de 1,3 miliarde de euro, bani de care avem nevoie în contextul în care execuția bugetară nu este la nivelul optim, e nevoie de bani, avem nevoie de fonduri și imediat vom relua discuția cu Tánczos Barna, ministrul finanțelor, pentru a afla la ce ar trebui să fim atenți în continuare. Revenim la discuție, ne-a întrerupt telefonia mobilă, doar semnalul a fost de vină.

Deci spuneam că au fost luate decizii care au generat cheltuieli suplimentare la nivel național, asta înseamnă majorarea pensilor, majorarea salariilor, majorarea prețurilor pe investiții, și aceste decizii au dus la un deficit, cel mai mare deficit din Europa. Deficitul trebuie finanțat de undeva, este ca și într-un buget al unei familii, trebuie să ne uităm și la partea de intrări, adică la salariu, și la cheltuielile noastre zilnice sau la investițiile pe care le face o familie. Comparația este chiar una foarte simplă. Dacă suntem 4-5 într-o familie, cheltuielile zilnice trebuie acoperite din salariu, din venitul familiei, și dacă vrem să luăm o casă, trebuie să construim o casă pentru un junior al familiei, acele cheltuieli trebuie finanțată de undeva. Dacă ne întrumutăm, trebuie să ne întrumutăm cu măsură și să nu ducem în faliment toată familia, adică să nu ne întindem prea mult. Sunt lucruri relativ simple, raționale, și aceste decizii raționale trebuie luate și în continuare.

Domnule ministru, și în contextul actual al execuției bugetare, există fonduri suficiente pentru plata integrală și la timp a salariilor bugetarilor și a pensiilor până la finalul anului?

Cu siguranță! Am văzut foarte multe interpretări și foarte multe știri false în ultimele zile. Suntem într-o perioadă în care ieșirea Partidului Social Democrat de la guvernare și rezultatul din primul tur au generat un prim șoc pe piețele internaționale în ceea ce privește România. Această incertitudine și incertitudinea turului doi au generat, ați văzut, și o creștere a cursului și alte mișcări de capital pe plan internațional și național în ceea ce privește România. Am luat deciziile necesare pentru a asigura plata pensiilor, salariilor și investițiilor și în viitor. Am asigurat acea rezervă care permite guvernului, permite Ministerului Finanțelor să facă plățile la timp, fără probleme. Avem banii necesari, avem fondurile necesare pentru a plăti nu doar salariile, ci și pentru a continua investițiile. Prioritizarea plăților nu înseamnă că nu avem bani. Prioritizarea plăților înseamnă că suntem precauți, suntem raționali, suntem pentru a asigura o stabilitate și pentru a asigura o predictibilitate.

Cumpătare, cumpătare, dar sunteți mulțumit de activitatea ANAF-ului?

ANAF-ul anul trecut a adus foarte mulți bani, cu peste 70 de miliarde de lei mai mult decât în 2023. A fost un rezultat și conjunctural. Anul acesta, lucrurile au pornit mai greu în primele două luni. În aprilie am avut un rezultat bun la încasări. Depinde, desigur, și de situația economică din țară; nu doar ANAF-ul trebuie să performeze, trebuie să performeze și economia națională. Dar și la ANAF este loc de mai bine, și la Vamă, mai ales la Vamă este loc de mai bine și cu siguranță vor veni reformele și în cele două instituții. Am muncit foarte mult în ultimele patru luni pe sistemul informatic, pentru a finaliza până la sfârșitul anului 2025 toate integrările, inclusiv acele dezvoltări care sunt finanțate din PNRR, astfel încât modulele e-Factura, e-TVA, SAF-T și celelalte module care asigură o mai bună colectare să fie integrate, să fie compatibile, să poată să asigure o analiză de risc eficientă. Dar, desigur, mai ales la vamă, în următoarea perioadă care va fi nevoie de o analiză foarte atentă a activității și de reformele necesare pentru a îmbunătăți activitatea de colectare.

Da, reforma, reformă. Este un cuvânt des întâlnit. Dar după încheierea procesului electoral, care vor rămâne sau vor fi prioritățile guvernului, implicit Ministerului Finanțelor, raportându-ne și la inflație, și la cursul de schimb? Inflația care s-a stabilizat și cursul de schimb, leu - euro, dă aceleași semne?

Avem o colaborare foarte bună cu Banca Națională a României. Toate măsurile pe care le ia Ministerulul de Finanțe sau le ia Banca Națională sunt măsuri coordonate, sunt măsuri stabilite împreună. Cele două instituții, s-a văzut și săptămâna trecută, și ieri, alaltăieri, că sunt capabile să țină lucrurile sub control. Am văzut deja la curs o ușoară apreciere, exact cât era nevoie pentru a da un semnal de stabilitate și în condițiile acestea foarte dificile, cum au fost zilele de după primul tur, Banca Națională are instrumentele și are resursele necesare pentru a ține cursul stabil. Din punctul nostru de vedere, în viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm pe creșterea gradului de colectare, trebuie să avem o colectare mai bună la TVA, este impozitul sau este taxa care este cea mai buclucașă, să zic așa, acolo este /.../.

Nu va crește până la finalul anului.

Eu voi face tot posibilul ca această țară să nu aibă nevoie de creștere pe TVA, de taxe în viitorul apropiat, dar cu siguranță depinde foarte mult și de rezultatul alegerilor. O incertitudine și o situație economică, o situație bugetară dificilă, poate genera foarte multe decizii sau poate genera o situație complicată și pentru Ministerul Finanțelor, indiferent cine este ministru, indiferent care sunt partidele care vor fi la guvernare.

Precauție, așadar.

Da, este precauție pentru că sunt foarte multe elemente care nu pot fi controlate de Ministerul Finanțelor. Sunt elemente de dezvoltare economică, de creștere economică care sunt influențate de rezultatul unor alegeri. De exemplu, anul trecut în decembrie, acele mesaje negative din partea agențiilor de rating au venit pe fond politic. Incertitudinea politică a generat riscuri suplimentare care, până la urmă, a dus la acele mesaje negative din partea agențiilor de rating, dar am fost capabili în ianuarie și în februarie să revenim la o situație de stabilitate și la o perspectivă pozitivă în ceea ce privește România. Desigur, acum avem alegeri din nou și perspectivele trebuie asigurate și din punct de vedere politic. De aceea, pe 18 mai, adică duminică, fiecare cetățean trebuie să gândească și să decidă rațional și să aleagă ce e mai bun pentru această țară, să aleagă stabilitate și predictibilitate.

Mulțumim pentru această discuție, mulțumim pentru toate precizările. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost ministrul finanțelor, Tánczos Barna./editor Florin Lepadatu/