Angajații vor trebui să se adapteze la schimbările rapide ale pieței muncii, spune ministrul Florin Manole

Florin Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, afirmă că are o viziune diferită față de cea a premierului Ilie Bolojan, care susține eliminarea ajutoarelor de șomaj și a altor forme de sprijin pentru persoanele fără loc de muncă. Premierul declara zilele trecute, cred că miercuri, că este necesară reducerea acestor ajutoare. Invitatul "Apelului matinal" astăzi este chiar ministrul muncii, Florin Manole. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Înainte de toate, care ar fi punctul unde nu sunteți de acord cu premierul?
Este deja, aș putea să spun, o dezbatere publică în legătură cu ajutoarele de șomaj, iar opinia mea este că, de fapt nu este opinia mea, este legislația în vigoare, ajutor de șomaj primește doar cineva care a muncit, care a cotizat și care, dintr-un motiv sau altul, a rămas fără loc de muncă. De exemplu, a rămas fără loc de muncă pentru că a fost concediat, pentru că se fac reduceri de personal, pentru că firma a dat faliment, orice altceva, dar, de obicei, motive care nu țin de voința angajatului. Așadar, avem de a face cu un om cu bună credință, care lucrează onest, care plătește taxe și care la un moment dat rămâne fără loc de muncă. Este sau nu corect să-i acordăm un sprijin? Este. Nu doar în România, oriunde în Uniunea Europeană, oriunde pe glob. Un om care rămâne fără loc de muncă și care primește ajutor de șomaj nu este un om leneș, un om care nu a vrut să muncească, tocmai pentru că, v-am zis, primește ajutor de șomaj doar după ce a cotizat. De fapt, e vorba despre cotizațiile sale.
Da, mai ales că e o situație mai puțin bună, să zicem. Sunt multe firme care închid, aproape zilnic apar astfel de vești, că retrage câte o companie, că disponibilizează oamenii sau că îi trimite în șomaj. Dar privind așa în perspectivă, pentru a stimula munca, de exemplu, ce alternative propune ministerul pe care îl conduceți?
Avem prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței...
Scuze, asta fără a elimina protecția socială, evident.
Da, sunt lucruri diferite. Și vă spuneam că avem prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă diferite programe care așteaptă să înceapă în curând, referitoare, de exemplu, la primul loc de muncă, subvenționarea angajatorilor, dar și angajaților, la primul loc de muncă, tinerii aceia cărora în mod popular li se spune la un interviu 'ce experiență ai?'. Or, e vorba despre tineri care sunt abia ieşiţi de pe băncile școlii, care nu au avut unde și când să aibă experiență în muncă, motiv pentru care sunt mai greu de angajat. Avem acest sprijin care se întinde pe o perioadă de doi ani, cu condiția ca angajatorul să-l mai ţină încă 18 luni după finalizarea acestor stimulente. Asta înseamnă trei ani și jumătate în care un tânăr câștigă niște experiență, dobândește noi competențe, e un angajat nou pentru viitorul muncii în România.
Da, Simona?
Simona Strungaru: Bună ziua! Aș avea și eu o întrebare pentru dumneavoastră. Am întâlnit un tânăr care fusese instituționalizat, împlinise 18 ani și nu mai putea locui la casa unde locuise și care își căuta de muncă, nu avea nicio posibilitate, nu avea casă, practic, stătea pe stradă și nu îl angaja nimeni pentru că nu era, nu arăta respectabil, bineînțeles, cum arată un om de pe stradă, dar el era foarte dornic să muncească, nu avea această posibilitate și aș vrea să știu dacă există, care sunt posibilitățile pentru acești oameni?
Pentru sprijinirea oamenilor fără adăpost, a tinerilor dezinstituționalizați, există Direcțiile Generale pentru Protecția Copilului din fiecare județ, din municipiul București, există organizații neguvernamentale care au proiecte cu fonduri europene sau cu fonduri private. Dar un astfel de tânăr se încadrează și el în grupul țintă pe care vi-l spuneam mai devreme. Şi ca să detaliez un pic, este vorba despre un sprijin de 2.250 de lei pentru un angajator care angajează un tânăr, timp de un an de zile, în același timp în care tânărul, la rândul său, primește 1.250 de lei în primele 12 luni și 1.000 de lei în următoarele 12 luni, suplimentar față de salariu, din partea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Așadar este o povară mai puțin pentru angajator cu acea subvenție și un venit în plus pentru tânărul angajat cu acel supliment. Deci, toată lumea e pe plus, toată lumea câștigă dintr-o astfel de măsură...
Ar avea de câştigat.
Încă o dată, în condițiile în care acel tânăr devine din momentul următor un contribuabil, un om care consumă, deci, susține și economia locală sau economia internă, pentru că folosește acei bani, este un om care nu reprezintă o povară nici pentru propria familie, dacă e cazul, nici pentru societate, așadar win-win situation.
Dar în acest moment care este cea mai mare problemă a pieței muncii din România? Dincolo de lipsa forței de muncă, pentru că imediat vom aborda și această problemă?
Sunt multe probleme, dar, din punctul meu de vedere, cea mai importantă este adaptarea la viitor, pentru că piața muncii se schimbă foarte rapid. A apărut inteligența artificială, care este o revoluție tehnologică, să spun așa, mai rapidă și mai intensă decât orice a trăit omenirea până acum. E nevoie de competențe, așa-zis verzi, pentru tot felul de industrii noi. Un exemplu ține de fotovoltaice și de acest domeniu în continuă extindere. Ei bine, pentru adaptarea la nou și la acest gen de noi provocări cred că România trebuie să facă toate eforturile, de la pregătire profesională până la corelarea educației cu piața muncii.
Și apropo de lipsa forței de muncă, știu că se va lansa și un proiect în dezbatere, apropo de importul forței de muncă din străinătate și mai ales din Asia. E o problemă majoră pentru România lipsa forței de muncă?
Este un necesar, asta cu certitudine. Dar, în același timp, avem și resurse interne. Spuneați dumneavoastră mai devreme, sunt companii care disponibilizează oameni. Asta înseamnă cetățeni români care rămân fără loc de muncă astăzi și pentru care este nevoie de o piață a muncii deschisă. Asta înseamnă că avem, într-o bună măsură sau într-o oarecare măsură, și resurse interne. Sigur, e nevoie și de lucrători străini, așa cum noi, la rândul nostru, ca români, am lucrat în Italia, Spania, Franța, în anii de după aderarea la Uniunea Europeană și încă mai sunt foarte mulți români la lucru în Uniunea Europeană. Adică, migrația asta se întâmplă în fiecare țară, diferă doar perioadele. În legătură cu lucrătorii străini, însă, idealul este să avem o piață mult mai bine reglementată și de aceea va apărea acel proiect despre care ați vorbit și e vorba doar de câteva zile în care el va fi în dezbatere publică, în care va fi adus în dezbatere publică, va sta mai mult decât câteva zile, nu va fi o procedură urgentă. Ei bine, e nevoie de o reglementare mai mare, care să ne ferească de trafic de persoane, pentru că se întâmplă asta în unele cazuri, oameni care sunt exploatați, oameni care sunt aduși din Asia de Sud-Est și care nu își cunosc drepturile, au probleme de cunoaștere, evident, a limbii române sau a limbii engleze și care sunt de aceea mai vulnerabili. Avem Inspecția Muncii care face mereu controale, inclusiv în legătură cu acest domeniu. Avem nevoie de recrutori, de agenții care să fie mai atent monitorizate și mai responsabile în demersurile lor, pentru că în ultimii ani am avut, deseori, lucrători străini care teoretic veneau în România, dar care treceau doar printr-un aeroport românesc, doar câteva ore, și a fost cazul, uneori, cu jumătate din contingentul aprobat de guvern, adică, 50.000 aproape, din 100.000 într-un an de zile, o proporție și un număr foarte mari.
Da, așteptăm, evident, apariția acestui proiect. Și o ultimă întrebare, pentru că am primit și noi întrebări de la ascultători. Alocațiile pentru copii vor fi indexate anul viitor cu rata inflației?
În Pachetul 1, Guvernul Bolojan a înghețat și această măsură. Eu cred însă că trebuie să regândim și să revenim asupra ei, pentru că avem probleme cu sărăcia în rândul copiilor, este statistică, e evident, și în spatele fiecarei cifre sunt copii adevărați, și este o metodă extrem de utilă și utilizată pretutindeni în lume pentru a redresa parțial sărăcia în rândul copiilor, aceea a creșterii alocațiilor. În același timp, cheltuielile cresc foarte mult, inflația se simte și în legătură cu prețurile produselor necesare pentru copii, cu atât mai mult. Deci, toate acestea sunt argumente pentru care eu cred că o idee bună și justă ar fi ca alocația să fie indexată.
Probabil vor mai fi discuții, apropo de coerență. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am purtat-o astăzi.
Mulțumesc și eu.
Florin Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".