”Acum suntem într-o situaţie în care avem, pentru multe decenii şi, sper eu, secole, securitatea şi pacea asigurate pentru poporul român”

"Apel Matinal" - Invitat: Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Se împlinesc astăzi 20 de ani de când România face parte din NATO. Ţara noastră a primit invitaţia de a deschide negocierile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică în 2002, iar la 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Iar în data de 2 aprilie 2004, drapelul României a fost arborat oficial la sediul NATO din Bruxelles. Invitatul "Apelului Matinal" de astăzi este Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, practic, ce înseamnă pentru România această prezenţă în Alianţă?

2 aprilie este, pentru mine personal, cred că şi pentru toţi românii, o dată formidabilă. Am fost acolo de faţă, ca ministrul de externe, am lăcrimat un pic. Ani şi ani de muncă se încununau, pe 2 aprilie, văzând steagul ţării mele ridicându-se pe catargul sediului vechi de la NATO, chiar peste bulevardul unde acum avem un sediu mult mai modern şi mult mai amplu, pentru că sunt şi foarte mulţi noi aliaţi. Semnificaţia este absolut istorică şi cred că nu am fi avut nevoie să vedem războiul din Ucraina început şi continuat de Rusia, Orientul Mijlociu, într-o situaţie foarte, foarte delicată, la nivel global tensiuni, crize de toate felurile, de la pandemie la crize financiare, de la atacuri cibernetice la confruntare geopolitică. Deci este, dacă vreţi, pentru prima dată în istoria naţiunii române, zbuciumată, într-o geografie foarte expusă, cu mari puteri, sau puteri regionale încercând să ne afecteze securitatea naţională, pentru prima dată în istoria naţiunii avem securitatea acoperită, protejată de cea mai puternică alianţă din lume, din istorie. Cred că din punct de vedere istoric, am făcut o comparaţie, poate forţată, cred că strategic vorbind, este un moment similar, sau poate simetric, cu Marea Unire. Atunci am reuşit să îndeplinim visul nostru naţional, să fim cu toţii într-o singură ţară. Acum suntem într-o situaţie în care avem, pentru multe decenii şi, sper eu, secole, securitatea şi pacea asigurate pentru poporul român. Un moment absolut colosal.

Iar diplomaţia este cuvântul cheie pentru stabilitate. Au fost situaţii în care NATO ar fi putut invoca o serie de articole, articolele 4 şi 5, mai ales ultimul, care înseamnă apărare colectivă. Când şi cum ar putea fi invocate?

În cazul în care unul sau mai mulţi aliaţi ar fi atacaţi de către o forţă exterioară, ostilă alianţei noastre. Este, dacă vreţi, cheia de boltă a acestei alianţe, Tratatul la Washington. Peste două zile, pe 4 aprilie, vom aniversa 75 de ani de când Alianţa a fost înfiinţată. Şi vom avea miniştri de externe din NATO. Deci, evident, cea mai bună, ştiţi cum este la fotbal, cea mai bună apărare este atacul şi la noi cea mai bună apărare este descurajarea şi atunci când am decis, am decis cu toţii, cu liderii noştri, la Vilnius, acum aproape un an de zile, să venim cu o nouă generaţie de planuri de apărare şi descurajare NATO, inclusiv în România, în ţara noastră. Noi nu facem exclusiv o apărare mult mai mai puternică, prezenţă militară, tehnică militară, tehnologie de ultimă generaţie, dar facem, de fapt, un gest de descurajare şi pentru că Rusia ştie ceea ce noi avem ca forţă militară. Şi de aceea, în caz că va fi nevoie, evident, vom activa Articolul 5, dar noi în continuare sperăm să nu fie nevoie de Articolul 5. A fost activat o singură dată când America a fost atacată pe 11 septembrie 2001. Niciodată pe teritoriul NATO nu a existat război. Niciodată pe teritoriul NATO nu a existat război în 75 de ani. Şi cred că această frumoasă istorie a NATO va continua pentru multe decenii.

Da, ieşim doar un pic din registru. Cea mai bună apărare este atacul, asta şi pentru că ştiu că sunteţi fan al Rapidului. Nu a funcţionat în ceea ce priveşte trupa giuleşteană, în ultimul meci din campionat.

Bun, eu sunt fan al Naţionalei şi bine, bine că ne-am salvat puţin obrazul.

Bine că mergem la EURO 2024. Într-adevăr, suntem în elită. Revenim însă la ce înseamnă NATO pentru România, mai ales. Baza Aeriană de la Kogălniceanu găzduieşte aproximativ 5.000 de militari, însă se cunosc şi amănunte legate de lucrările de extindere pentru a putea găzdui chiar permanent 10.000 de militari NATO. Sunt mulţi, sunt puţini, asta gândindu-ne, evident, la stabilitatea pe Flancul Estic al Alianţei?

Nu, avem militari NATO în România, 5.000 în total, în acest moment. Este un lucru foarte bun că la Kogălniceanu, care are o poziţie strategică excepţională şi are o poziţie strategică excepţională nu doar în contextul războiul din Ucraina. De acolo, aliaţii... vom putea acoperi un spaţiu extins. Şi acest lucru acoperă întreaga Marea Neagră. Este o locaţie care este foarte, foarte valoroasă geopolitic. Investiţiile sunt absolut necesare, pentru că Armata Română - să spunem adevărului pe nume - nu a primit ceea ce a avut nevoie în ultimele decenii. De-abia acum începem să recuperăm puţin un decalaj foarte, foarte pronunţat. Nu pot anticipa sau avansa sume, cifre de militari care vor fi acolo. Nu pot anticipa câţi militari vor fi acolo. În funcţie de nevoile de apărare ale României şi ale Alianţei şi în funcţie de dorinţa aliaţilor de a trimite, sper eu, un număr cât mai mare şi cât mai permanent militar. Avem şi o relaţie bilaterală importantă cu Statele Unite. Este un lucru foarte bun. Tot eu am început acum mulţi ani de zile Parteneriatul strategic cu Statele Unite, ca ambasador în America. Avem militari din ţări NATO în România în afara contextului NATO. Sunt şi britanici, la Câmpia Turzii. Deci avem Franţa, care conduce Grupul de luptă de la Câmpia Turzii.

Cincu.

De la Cincu, iertaţi-mă! Deci avem în clipa de faţă o distribuţie foarte raţională şi deliberată de militari NATO pe întreg teritoriul României, Comandamentul de la Sibiu, o brigadă multinaţională şi prezenţă în zona Olteniei, deci suntem, într-adevăr, într-o zonă foarte bună. Investiţia de la Kogălniceanu este o investiţie extrem de importantă. Ea este o bază românească folosită de NATO şi de aliatul american şi de aceea cred că este un lucru foarte bun că România găzduieşte... Încă o dată, este descurajare, în termenii cei mai expliciţi şi este şi o zonă, vedem, foarte, foarte, foarte des zona Mării Negre rămâne o zonă sensibilă şi importantă pentru NATO.

Premierul polonez spunea cu câteva zile în urmă că Europa se află în era pre-război şi a făcut o paralelă cu anii '40, adăugând că Uniunea Europeană, Europa trebuie să fie pregătită mental pentru a lupta pentru securitatea frontierelor şi a teritoriului. Cum comentaţi?

Este un fapt evident şi îl regretăm, regretăm profund că Federaţia Rusă şi conducerea acesteia au ajuns la concluzia că trebuie să redevină ceea ce speram că Rusia şi-a schimbat năravul imperial, să spunem, şi a devenit o putere foarte agresivă şi foarte imprevizibilă. Este un fapt pe care noi trebuie să-l luăm în considerare. În '97, noi am semnat un acord cu Federaţia Rusă, în care Rusia ne era parteneră în NATO. Noi nu dorim confruntare cu NATO, noi nu dorim escaladare cu Rusia. De aceea, pentru noi cea mai importantă misiune este să ne apărăm aliaţii. Îi sprijinim pe ucraineni, pentru că dânşii, într-un fel, duc şi războiul nostru, dar este o trezire la realitate strategică în Europa. Lucrurile nu sunt calme şi liniştite, cum am sperat cu toţii. De aceea trebuie să ne pregătim pentru un scenariu negativ, dar, repet, nu întrevedem în perioada următoare riscuri directe la adresa securităţii ţărilor NATO. Apropo de Polonia, dânşii investesc 4% din PIB pentru apărare. Este cea mai mare sumă sau procent din PIB investit de vreo ţară NATO. America e undeva la 3,6%. E o dovadă a faptului că, strategic şi având şi memoria istorică a Poloniei, care a dispărut de pe hartă de câteva ori în istorie, dânşii, evident ca şi noi, de pe Flancul estic, vedem lucrurile de o manieră poate un pic mai intensă decât ceilalţi. Şi apropo de Polonia, vreau să salut faptul în care... modul în care un aliat, Polonia, preşedintele actual şi noul prim-ministru, într-o relaţie politică extrem de adversarială în Polonia, s-au dus împreună la Casa Albă, la Washington şi au pledat interesele ţării lor.

Vorbim despre NATO, despre Alianţa Nord-Atlantică şi evident, nu puteam rata întrebarea: ce şanse credeţi că are România, prin candidatura actualului preşedinte Klaus Iohannis, să obţină funcţia de secretar general NATO?

Nu avem nici căderea şi nici mecanismul de decizie NATO... Este singura decizie pe care secretarul general şi cu mine nu o luăm în NATO, este să ne alegem succesorii. Este o decizie exclusiv în jurisdicţia aliaţilor. Eu pot să vă dau exemplul meu. Când am obţinut această poziţie foarte, foarte importantă, am candidat... Pe spate, apropo de fotbal, scria "Mircea Geoană", nu eram candidatul României, în sens propriu. Eram un candidat cu calificări profesionale şi politice care m-au făcut eligibil pentru această funcţie. Ceea ce pot spune este că ne dorim cu toţii să putem să găsim consens în jurul unui succesor al lui Jens Stoltenberg şi pe un proces paralel şi pentru mine, pentru că şi eu voi pleca relativ curând, după aproape cinci ani de zile la NATO, consens cât mai rapid. Summitul de la Washington se apropie, el este între 9 şi 11 iulie şi trebuie să strângem rândurile. Aliaţii sunt convins că vor găsi cât mai rapid cu putinţă un consens şi fără să avem sincope la conducere, un nou secretar general anunţat cât mai recent şi care să-şi înceapă mandatul pe 30 septembrie, exact în ziua în care, după 10 ani, Jens Stoltenberg părăseşte această funcţie foarte importantă şi evident, cu un proces paralel, un succesor, o succesoare, pentru poziţia mea. Singura chestiune pe care pot s-o spun este că nu putem pleca în acelaşi timp, din motive evidente, de tranziţie, de manete de conducere în NATO şi de aceea eu va trebui să iau o decizie de a pleca fie înainte de plecarea lui Jens Stoltenberb, fie după plecarea acestuia.

Da, ar fi interesant, poate, după plecare şi cred că ar fi şi un caz, dacă nu unic, interesant, de exemplu, că tot vorbeam despre candidatura preşedintelui României. Sper să nu greşesc, sunteţi al 17-lea secretar general adjunct al NATO, din câte...

Nu am numărat, dar din 75 ani, s-au perindat câţiva.

Cu siguranţă. Cu mulţumiri pentru prezenţa alături de noi la "Apel Matinal" astăzi, 2 aprilie, când, în urmă cu 20 de ani, drapelul României a fost arborat oficial la sediul NATO din Bruxelles, iar invitatul "Apelului Matinal" a fost Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice.
Şi să mai notăm faptul că NATO marchează joi, în a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din ţările membre, împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare, în cadrul unei ceremonii la sediul Alianţei din Bruxelles, eveniment în cadrul căruia se vor marca şi 25, 20 şi respectiv 15 ani de la aderarea a nu mai puţin de 12 state, între care şi România, conform Agerpres. Ceremonia va avea loc la sediul NATO joi dimineață şi va fi precedată de o depunere de coroane, la care vor participa secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi şeful Comitetului Militar, amiralul olandez Rob Bauer./editor Florin Lepadatu/