Acordul stand-by cu FMI, la final

Acordul stand-by încheiat de România cu Fondul Monetar International, în urmă cu doi ani, în sumă de 12,9 miliarde de euro urmează să se închidă, vineri, când directorii executivi ai FMI au programată la Washington ultima evaluare trimestrială a acestuia.

Tot vineri conducerea FMI va examina, în vederea aprobării, solicitarea României privind încheierea unui nou acord de tip preventiv, pe doi ani, ceea ce presupune ca suma de 3,4 miliarde de euro prevăzută ar putea fi utilizată numai în caz de urgenţă.

FMI consideră că acordul care se termină azi a ajutat sectorul bancar din România.

FMI a convins marile bănci străine să nu-şi reducă expunerile pe România şi a cerut amendarea OUG 50/2010 privind creditele de consum, în favoarea băncilor.

Tot în cadrul acordului s-au adoptat noile legi ale pensiilor şi salarizării pentru diminuarea presiunii asupra bugetului.

Fără ultima tranşă se la FMI

Guvernul a renunţat la ultima tranşă din împrumutul de 12,9 miliarde de euro.

Astfel, suma totală care trebuie rambursată la FMI se ridică la 11,9 miliarde euro.

Dobânzile care trebuie plătite sunt de aproximativ 1 miliard de dolari.

Din împrumutul de 11,9 miliarde de euro, Ministerul Finanţelor va avea de plătit 2,4 miliarde de euro plus dobânzile aferente întrucât în mod excepţional două tranşe din împrumut au mers spre finanţarea deficitului bugetar.

Banca Naţională trebuie să ramburseze cea mai mare parte a datoriei, adică, 9,5 miliarde de euro pentru că banii au ajuns la rezervele acesteia.

Împrumutul a fost prezentat în urmă cu doi ani ca o centură de siguranţă pentru România.

Vârful de plată a împrumutului de la FMI va fi în anii 2012 şi 2013, iar autorităţile contează şi pe intrările de fonduri de la UE.

Creşterea economică se lasă aşteptată

În ciuda împrumuturilor mari de la FMI, UE şi Banca Mondială economia nu a revenit pe creştere iar companiile de stat continuă să înregistreze pierderi uriaşe.

FMI va solicita României, în cadrul acordului de tip preventiv, să adopte o nouă legislaţie pentru a îmbunătăţi administrarea acestor companii.

Şeful misiunii FMI spunea că guvernul trebuie să vină cu programe strategice pentru fiecare societate, care vor arăta dacă trebuie vândute, restructurate sau închise.

În programul care se încheie vineri au fost monitorizate Compania Naţionala a Huilei, Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Metrorex ,CFR Marfă, Elecrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

În noul acord FMI se va extinde lista societăţilor de stat monitorizate prin includerea unor companii precum Tarom, Poşta Română, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Electrica Transilvania Nord.

Ministerul economiei va iniţia procedura de privatizare a Oltchim conform secretarului de stat Karoly Borbely.

Statul român a mai încercat de patru ori să vândă Oltchim şi nu a reuşit.

Situaţia financiară a companiei s-a deteriorat, pierderile din 2010, de 214 milioane de lei, iar datoriile ajung la peste 2,2 miliarde de lei.

Mai mult, compania se află în vizorul Comisiei Europene în ceea ce priveşte ajutorul de stat.

Restanţele la buget ale celor zece companii monitorizate prin acordul cu FMI au crescut cu 34 de procente în 2010, ajungând la 6,7 miliarde de lei.