Absorbţia fondurilor europene, "deficitară"
Ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat că birocratizarea şi lipsa unei strategii coerente sunt câteva din motivele pentru care România "stă prost" la absorbţia fondurilor europene.
Articol de Bogdan Mihai, 21 August 2011, 08:12
Înclinaţia unor politicieni spre banii care pot fi manipulaţi mai uşor, super-birocratizarea, lipsa unei monitorizări şi a unei strategii coerente pentru absorbţia fondurilor structurale sunt, în opinia ministrului muncii, Sebastian Lăzăroiu, principalele cauze ale gradului mic de absorbţie a fondurilor structurale, considerate o şansă importantă pentru economia României.
"Creşterea firavă a economiei pe care am avut-o s-a datorat în bună măsură banilor europeni. Avem o rată mică de absorbţie, dar chiar şi aşa banii europeni din ultimii doi ani au ajutat economia să îşi revină.
"Stăm prost la capitolul absorbţie. Avem 30 de miliarde de euro pe care până în 2015 ar trebui să-i luăm, iar noi nu am reuşit să absorbim decât 3,5%, ceea ce e foarte puţin", a declarat ministrul muncii, prezent la şcoala de vară de la Sulina.
Întrebat despre cauzele gradului mic de absorbţie a fondurilor structurale, Sebastian Lăzăroiu a susţinut că prima dintre acestea "ţine de o anumită inerţie a politicianului", referindu-se la oameni care au ocupat poziţii înalte la un moment dat - miniştri, secretari de stat.
"Banii europeni se cheltuie cu reguli foarte stricte, se verifică modul în care se cheltuie, în timp ce în cazul banilor din buget nu te întreabă nimeni nimic.
"Banii din bugetul de stat au putut fi mai uşor 'vămuiţi' decât banii europeni şi toată lumea a preferat să mulgă bugetul de stat şi a ignorat banii europeni. Iar asta a fost una din cauze - aplecarea politicianului spre banii care pot fi manipulaţi mai uşor", a afirmat ministrul Muncii.
Minister pentru coordonarea fondurilor europene
O altă cauză, în opinia sa, este super-birocratizarea auto-impusă de România, de teama de a nu fi fraudate fondurile, ceea ce a prelungit procesul de absorbţie.
"Acum s-au mai relaxat un pic şi probabil că ar mai trebui relaxate un pic în special termenele pentru licitaţii. O altă cauză - nu s-a urmărit derularea contractelor semnate. Unele proiecte nici măcar nu au început, deşi au primit prefinanţare.
"Cei de la Bruxelles ne cer să facem o verificare la sânge a tuturor proiectelor, să le oprim pe cele care nu se mişcă, să le luăm banii şi să-i realocăm spre alte proiecte. Până nu facem asta încă nu putem trimite facturi la Bruxelles", a mai spus Sebastian Lăzăroiu.
De asemenea, o altă cauză ar fi, potrivit ministrului, inexistenţa unei coordonări a proiectelor europene sau a unei instituţii care să monitorizeze şi să realizeze o strategie de absorbţie a fondurilor structurale, după modelul ţărilor vecine Bulgaria şi Polonia, care să ducă la creşterea gradului de absorbţie.
"De aceea este nevoie de o autoritate la nivelul guvernului, chiar de un minister, care să se ocupe doar de aceste fonduri şi să coordoneze toate programele.
"Fiecare program va rămâne la ministerul lui, dar trebuie să fie un 'cap limpede' care să coordoneze toate aceste proiecte. Polonezii şi bulgarii au făcut asta, iar în şase luni au înregistrat o explozie a gradului de absorbţie", a arătat ministrul muncii.
Sebastian Lăzăroiu a participat sâmbătă la şcoala de vară "Comunităţi româneşti, identitate europeană", organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport, la care sunt prezenţi circa 200 de studenţi din afara graniţelor, bursieri ai statului român.
