Revista editorialelor, 7 septembrie

România cu dublu R - îşi intitulează editorialul pe care îl semnează în Adevărul - Sabin Orcan. Luaţi cu agitaţia remanierii de toamnă, aproape că au fost uitate problemele cetăţenilor români cărora li s-a acrit de România. Există o minoritate la care dorinţa de-a o duce mai bine se reduce la reţeta infracţiunilor fără frontiere: furtul, cerşetoria, jaful, prostituţia, înşelăciunea şi chiar crima, crede Sabin Orcan. Sunt miile de rromi pe care-i exportăm anual către celelalte state membre UE.

Numai că europenii au început de la o vreme să ni-i trimită înapoi, doar pentru ca repatriaţii s-o ia apoi de la capăt. Până una-alta, concetăţenii noştri, rromii, par să fi învăţat formele paşnice de protest ale democraţiei. Aşa că, ieri de dimineaţă, câteva zeci au ieşit în stradă la Bucureşti şi la Timişoara, care cu pancarte, care cu pirande, care cu puradei, care cu mâna goală. Şi au manifestat în faţa Ambasadei Franţei, a Centrului Cultural Francez şi la Prefectură, vărsându-şi oful contra măsurilor adoptate recent de autorităţile de la Paris. Principala revendicare? Să fie lăsaţi să se întoarcă de unde au fost expulzaţi luna trecută, pe motiv că au guri de hrănit, că nu fură, nu dau în cap, nu fac rău nimănui.

Florin Negruţiu scrie în Gândul despre Politica de stat interlop. În disperarea lui de a stoarce bani, Guvernul acestei ţări îşi buzunăreşte contribuabilii şi, în final, mai are şi tupeul să le spună că o face spre binele lor. Că le oferă protecţie. Că i-a jumulit acum ca să le fie bine într-un viitor luminos. Jecmăneala sistematică pe care domnii Băsescu şi Boc o fac din "solidaritate" loveşte tocmai în categoria de populaţie cea mai activă, care aleargă toată ziua să facă un ban în plus. Cum să nu-i opreşti pe oamenii aceştia din avântul lor, cum să nu-i pui puţin la coadă, să ştie că are grijă el statul de ei, dacă se mai încumetă să iasă din rând, conchide Florin Negruţiu.

În editorialul pe care îl semnează în Evenimentul zilei, Călin Hera scrie despre referendumul din Republica Moldova şi rezultatul acestuia. De ce a fost important referendumul? se întreabă editorialistul şi tot el răspunde - pentru că articolul 78, cel care urma să fie modificat, prevede că preşedintele Republicii Moldova e ales de parlament, cu trei cincimi din numărul de deputaţi.

O prevedere care a stat la originea crizelor politice care au blocat ţara în ultimii doi ani. Deşi aproape toţi cei care au votat, au răspuns DA la întrebarea "Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de întreg poporul?", - referendumul a eşuat întrucât prezenţa la vot a fost insuficientă. Eşecul este greu de digerat, spune editorialistul, pentru că un sondaj de opinie făcut cu câteva zile înainte de referendum indica o intenţie de participare la vot de 70%. A fost sondajul eronat sau s-a întâmplat ceva atât de dramatic încât s-au pierdut pe drum 40% dintre cei care spuneau că vor vota? A fost, pe de o parte, prea mare încredere în victorie, conchide Călin Hera.