Revista editorialelor, 4 noiembrie

În Gândul, Cristian Tudor Popescu ne spune "De ce nu trebuie să plece guvernul Boc".

Citez din editorial: "Prof. Emil Boc, prof. Daniel Funeriu, prof. Marko Bela, prof. Gh. Ialomiţianu, prof. Gabriel Oprea, prof. Valeriu Tabără, prof. Cătălin Predoiu... Mulţi profesori în guvernul României.

Singurul motiv pentru care n-ar fi bine ca guvernul Boc să plece e pericolul ca "domprofesorii" să se apuce să predea ceva, pe undeva, unor fiinţe lipsite de apărare.

Dar Opoziţia ce face? Păi, face ce face liderul ei informal, Crin Antonescu, care refuză în faţa naţiunii să accepte invitaţia la dialog făcută de şeful statului pe motiv că Traian Băsescu nu-şi îndeplineşte funcţia de mediator.

Asta când ţara geme de probleme. Un profesor nu are dreptul să suspende dialogul nici cu ultimul derbedeu din fundul clasei, pentru că asta e soluţia cea mai dăunătoare întregii clase. Ce meserie are la bază dl. Antonescu? Profesor de istorie, dacă nu ştiaţi sau aţi uitat." - încheie Cristian Tudor Popescu.

Despre aceeaşi Lege a Educaţiei scrie Victor Ciutacu în Jurnalul Naţional, citez: "O ţară întreagă s-a obişnuit ca, periodic, Guvernul condus de profesorul de drept constituţional Emil Boc să emită câte un act normativ neconstituţional."

În continuare, jurnalistul apreciază că această nouă situaţie în care se află puterea nu va aduce vreo sancţiune pentru premier şi nici măcar pentru ministrul educaţiei, şi explică de ce, citez: "pentru că puterea politică - perfect legală, dar ilegitimă, lucru vizibil până şi-n sondajele prietenoase - nu dă doi bani pe poporul pe care-l invocă şi e mânată-n luptă doar de propriile şi meschinele interese.

Care interese se traduc simplu: bani, bani şi iar bani." - am încheiat citatul.

Alina Mungiu Pipidi scrie în România Liberă despre "majorităţi toxice şi coabitări imposibile" şi, pentru înţelegerea fenomenului vine cu exemple din politica americană până la cea de pe malurile Dâmboviţei.

În loc de concluzie, editorialista face două propuneri argumentate, citez: "prima: adoptarea principiului constituţional antideficit, care să facă neconstituţională orice lege pentru care nu există resurse financiare.

Asta ar scoate supravegherea bugetului din zona politicii şi ar încredinţa-o Curţii Constituţionale.

Nu e o întâmplare că ţări mult mai solide, ca Germania sau Franţa, au fost atrase de această soluţie.

Şi a doua: să schimbăm regulamentele aberante ale celor două Camere ale parlamentului, care bat şi Constituţia de tari ce sunt.

Dacă guvernele la noi pot supravieţui cu o minoritate de voturi e vina acestui regulament.

Dacă e aşa de uşor să furi şi să chiuleşti de la vot e tot vina regulamentului.

Până la marile reforme, o reformă mică a regulamentului parlamentar ar rezolva multe lucruri."

În consecinţă, Alina Mungiu Pipidi invită partidele politice să se implice în promovarea acestor două soluţii "dacă vor să îşi dovedească responsabilitatea şi să ne împiedice să construim o alternativă la ele."