Revista editorialelor, 21 octombrie

Tia Şerbănescu constată în Curentul că "la Cameră, puterea a votat cu trei miniştri cu tot (Ialomiţianu, Udrea, Botiş), din greşeală, două legi împotriva acordului cu FMI: reducerea TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2 mii de lei. Bodaproste!

"Vorba marşului: erori au fost, erori sunt încă. Dar criza", scrie Tia Şerbănescu, "provoacă se pare reacţii secundare: nimeni nu vrea să renunţe la favorurile înhăţate la un moment dat - şi asta pentru că guvernul Boc nu e deloc convingător când vorbeşte de austeritate, dar practică eroarea".

Marius Niţu scrie în Gândul că "votul e unanim, doar justificările sunt diferite. Pentru jurnalist, pedeliştii n-au ştiut, deci n-au vrut, cei de la UDMR au ştiut, dar au vrut să trădeze guvernul din care fac parte, pentru a apăra poporul, PSD şi PNL au vrut, dar nu se ştie sigur dacă au ştiut ce-au votat, iar unii independenţi "au votat cu subconştientul".

"Cum ar veni", constată Marius Niţu, "după ce că se doarme mult în parlament, acum avem şi cazuri de somnabulism legislativ".

Adrian Halpert se întreabă în Adevărul dacă "moţiunea de cenzură a opoziţiei are şanse să răstoarne Guvernul? Are. Mai mari ca niciodată. Un motiv - pentru că acest deznodământ ar mulţumi pe toată lumea.

"Opoziţia ar avea astfel ocazia să se împăuneze cu un succes de casă, deşi de la dărâmarea Guvernului Boc până la instalarea unui guvern PSD-PNL e cale mai mult decât lungă", notează editorialistul.

Sabina Fati scrie în România liberă că "stenogramele care apar în dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu arată cum funcţionează România în 2010 şi cât de puternici sunt oamenii bogaţi".

Ea consideră că din conversaţiile pe care le are Vîntu cu angajaţii săi şi cu oamenii politici iese la iveală reţeta pe care o folosesc cei cu foarte mulţi bani, care nu se mulţumesc doar să fie în clasamentul miliardarilor, ci vor să primească şi butonul de comandă al ţării.

Horia Ghibuţiu analizează în Evenimentul Zilei, cazul asistentei Maricica Hăhăianu, agresată într-o staţie de metrou din Roma. "Cum a fost perceput acest incident în România? Destul de vag, deşi în tonuri cam îngroşate, crede Horia Ghibuţiu, deoarece se suprapune unei perioade de nelinişte socială şi politică acaparând atenţia opiniei publice.

"El constată că faptele care au urmat comiterii crimei arată că unii au considerat naţionalitatea victimei şi naţionalitatea agresorului mai importante decât tragedia în sine. Putem trăi împreună fără să ne uităm în certificatul de naştere la orice ceartă", conchide Horia Ghibuţiu.