Puterea şi opoziţia interpretează diferit motivarea Curţii

Pentru executiv, explicaţiile oferite de judecătorii Curţii Constituţionale sunt un semnal că procedura de angajare a răspunderii poate continua.

Premierul Emil Boc spune că din acest moment nu mai există niciun mecanism pentru a opri această procedură.

"Dacă a existat un presupus conflict -aşa cum spune Curtea Constituţională - el s-a încheiat în momentul în care Parlamentul, pe de o parte, a acceptat ca primul ministru să citească asumarea, iar opoziţia a reacţionat cu o moţiune de cenzură potrivit articolului 114 din Constituţie.

"Şi nu în ultimul rând, ultimul argument este cel din decizia Curţii care spune "Curtea nu poate obliga guvernul să renunţe la procedura asumării răspunderii", a mai declarat Emil Boc.

Liderii PDL sunt de aceeaşi părere cu premierul.

Deputatul democrat-liberal, Daniel Buda, şef al Comisiei juridice consideră că pasul următor ar fi citirea moţiunii de cenzură depuse de opoziţie.

"Din punct de vedere formal şi legal şi constituţional există posibilitatea continuării mai departe a procedurii de asumare a răspunderii guvernului pe Legea Educaţiei; urmează, evident, să fie discutată această problemă în cadrul Birourilor Permanente Reunite, dar aşa cum arată decizia Curţii în mod cert există posibilitatea de a se continua pe această procedură de asumar", a spus Daniel Buda.

UDMR sesizează divergenţele de opinie în sânul Curţii Constituţionale.

Liderul Uniunii, Marko Bela a declarat pentru NewsIn că din această cauză, problema ar trebui acum tranşată de Parlament.

Marko Bela crede că Birourile celor două Camere ar trebui să ia o decizie în acest sens, dar este de părere că procesul de angajare ar trebui să continue.

Opoziţia consideră că asumarea ar fi un abuz

În schimb, opoziţia are o interpretare total opusă pentru cele explicate de Curte în motivare.

Liberalii atrag atenţia că în acest moment, reluarea procesului de angajare a răspunderii ar constitui un abuz.

Deputatul PNL, Alina Ghorghiu consideră că guvernul ar ignora decizia Curţii dacă ar continua procedura, iar puterea legislativă ar fi practic desfiinţată.

"În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să continuăm procesul de legiferare.

"În speţă, Comisia de educaţie din Senat va continua dezbaterea pe amendamente pe acest proiect de lege - estimez un termen scurt- şi va merge la procedura votului în plenul Senatului, Senatul fiind Cameră decizională", a spus Alina Ghorghiu.

Social democraţii văd şi ei în motivarea judecătorilor, un semnal clar că angajarea răspunderii pe Legea Educaţiei ar fi nulă.

Preşedintele PSD, Victor Ponta îşi îndreaptă atenţia către legea aflată în dezbatere la Senat.

"Din punctul nostru de vedere - evident - ne aşteptăm ca guvernul să respecte această decizie a Curţii Constituţionale, iar noi ne obligăm ca în Senat să adoptăm cât mai repede şi cât mai bine o lege, care atenţie şi o spun încă o dată: nu este lege pentru Funeriu sau pentru UDMR sau pentru ca să rămână Boc în funcţie.

"Este o lege, care abia de la anul, cum spune şi Curtea Constituţională 'nu e niciun motiv de grabă pentru că oricum se va aplica de la anul'", a declarat Victor Ponta.

Dezbaterile la Legea Educaţiei, greoaie

Un alt semn că povestea nu s-a încheiat vine din partea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană.

Iniţiator al sesizării de neconstituţionalitate, Mircea Geoană spune că dacă guvernul nu îşi retrage angajarea răspunderii va solicita convocarea pentru luni, a conducerii reunite a Parlamentului pentru a se lua o decizie prin vot legată de situaţia legii.

În ce priveşte dezbaterile din parlament asupra Legii Educaţiei, acestea continuă cu destulă greutate, deoarece articolele pe care senatorii din Comisia de învăţământ nu se înţeleg sunt evitate, iar punctele de vedere comune sunt obţinute cu destulă greutate.

În plus, în această săptămână s-a lucrat la lege doar primele trei zile, după care nu a mai existat cvorum.