Capitolul legat de justiţie, reluat de Comisia de revizuire

Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei discută, joi, prevederile dedicate justiţiei şi Curţii Constituţionale.

Cu cele două puncte, va fi definitivată o primă variantă a proiectului.

Miercuri, reprezentanţii sistemului judiciar s-au declarat nemulţumiţi de unele puncte adoptate de Comisie.

Comisia va relua capitolul privind justiţia, după ce magistraţii au propus anumite modificări şi după ce s-au arătat destul de nemulţumiţi de ideea regresului statului în cazul unei decizii luată cu rea credinţă sau gravă incompetenţă.

Ceea ce comisia votase săptămâna trecută era faptul că magistraţii vor putea fi traşi la răspundere, inclusiv material, pentru asemenea decizii.

Textul nou este considerat provocator de către unii magistraţi, aşa că ei preferă textul vechi, spune Adrian Bordea, judecător, vicepreşedinte al CSM.

"Faptul că se aduce continuu în discuţie responsabilitatea magistraţilor este un factor de inhibare a independenţei şi noi am aprecia dacă aceste texte ar avea oarecari nuanţări".

În schimb, magistraţii pledează pentru mai multă idependenţă a justiţiei şi solicită consacrarea independenţei procurorilor în Constituţie, pentru a nu da posibilitatea politicului să intervină.

Pe aceeaşi idee, magistraţii solicită ca numirile, transferurile şi sancţiunile care îi privesc să fie operate de CSM - Corpul Judecătorilor pentru judecători, la fel şi pentru procurori.

Înlăturare a controlului ierarhic

Oana Hăineală, preşedintele CSM, ea însăşi procuror, pledează pentru înlăturarea controlului ierarhic.

"Credem că o astfel de subliniere a independenţei procurorului ar putea duce şi la eliminarea autorităţii ministrului justiţiei, astfel cum ea se exercită asupra procurorilor din Ministerul Public".

În partea a doua a şedinţei, PDL solicita ca în textul Constituţiei să fie prevăzut ca educaţie să obţină 5% din PIB.

"Avem o garanţie pentru familii, pentru elevi, pentru profesori, că regulile nu se vor schimba de la an la an în învăţământ şi că vom avea un învăţământ care va fi finanţat în mod constant, pe obiective clare", spune Alin Tişe, senator PDL.

Propunerea a fost respinsă şi aşa s-a întâmplat şi cu solicitarea PDL ca deficitul bugetar să fie limitat la 3% din PIB, subiect ce apărea şi în proiectul promovat de Preşedinţie.

Deputatul minorităţilor, Varujan Pambuccian, explică opoziţia sa pentru această prevedere.

"Suntem în pragul unui moment economico-politic foarte greu. Nu tot ce se întâmplă vremelnic la Bruxelles trebuie luat şi pus în Constituţie şi respectat indiferent de ce se întâmplă în jurul nostru", spune Varujan Pambuccian.

Reprezentanţii forumului constituţional amiteau că nici dinspre BNR nu au venit semnale pozitive în legătură cu această limitare.