Actuala revizuire a Constituţiei, "risc de blocare a statului"

Procesul actual de revizuire a Constituţiei reprezintă "un risc de blocare a statului", este de părere preşedintele Traian Băsescu.

La ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curţii Constituţionale, Traian Băsescu a declarat că singura justificare de revizuire a legii fundamentale era referendumul din 2009 şi a avertizat că va reacţiona dacă rezultatele consultării populare nu vor fi luate în considerare.

"Revizuirea actuală reprezintă un risc de blocare a statului, un risc de înscriere în Constituţie a unor elemente care n-au ce căuta în Constituţie, ci în legi.

"Constituţia nu dă soluţii nici pentru familie, nici pentru referendum, nici pentru alte multe detalii în care s-a intrat. Nu ştim une vrem să ajungem exact.

"Proiectul actual până la stadiul la care s-a derulat nu înseamnă simplificarea statului, ci complicarea lui.

"Exprim acest punct de vedere pentru ca am şi o altă îngrijorare, dacă un referendum poate fi considerat un simplu sondaj.

"Cred că sondajele sunt pentru casele de sondaj, iar referendumurile exprimă suveranitatea poporului exact aşa cum spune în Constituţie", a adăugat preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, respinge criticile

În replică, preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, susţine că preşedintele "are convingerea şi obişnuinţa de a da mandate Curţii Constituţionale care să se transforme în decizii" şi respinge criticile referitoare la excesul de detalii din viitoarea lege fundamentală.

"Nu, Constituţia nu va fi stufoasă, Constituţia nu va prezenta diferenţe semnificative ca volum, Constituţia nu se extinde.

"Există câteva articole care se modifică şi foarte puţine articole care se adaugă.

"Vom avea o Constituţie la fel de stufoasă sau nestufoasă cum este cea pe care o folosim din 1991", a precizat Crin Antonescu.

"Mesaj politic"

Cristian Pârvulescu, preşedintele Forumului constituţional, cel care a sintetizat propunerile formulate în consultările publice, crede că preşedintele Traian Băsescu a folosit prilejul depunerii jurământului pentru a lansa un mesaj politic, în deplin acord însă cu atribuţiile sale constituţionale.

În ce priveşte reflectarea rezultatelor referendumului din 2009 în viitoarea Constituţie, Cristian Pârvulescu spune că este o problemă controversată. Redactorul Radio România Actualităţi, Amalia Bojescu, l-a întrebat pe Cristian Pârvulescu dacă a sesizat acum în preferinţele electoratului o schimbare.

"Este evident că opinia publică a evoluat din 2009 încoace.

"În cadrul lucrărilor Forumului constituţional o majoritate s-a strâns mai degrabă în favoarea parlamentului bicameral, dar au existat suficient de multe poziţii coerente şi în favoarea parlamentului monocameral.

"Este o chestiune de dezbatere în societatea românească şi sunt convins că aceasta nu va putea fi tranşată decât de naţiune prin referendum", a adăugat Cristian Pârvulescu.

Propunerile Comisiei parlamentare pentru modificarea Constituţiei

Comisia parlamentară pentru modificarea Constituţiei a votat astăzi pentru reducerea mandatului preşedintelui ţării la 4 ani şi a eliminat o serie din atribuţiile acestuia în raport cu guvernul şi parlamentul.

Astfel, preşedintele nu va mai putea refuza numirea unui ministru în caz de remaniere sau vacantare a postului.

Propunerea a fost adoptată cu voturile PNL, PSD, UDMR şi minorităţi.

Tudor Chiuariu, senator PNL şi fost ministru al justiţiei a explicat noile propuneri.

"În privinţa numirilor de miniştri, preşedintele nu exercită un control de oportunitate, să spună că-i prea frumos, prea deştept sau altfel, ci exercită un control de legalitate, dacă persoana respectivă îndeplineşte condiţiile legale care sunt prevăzute în Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea guvernului pentru a îndeplini funcţia de membru al guvernului", a precizat Tudor Chiuariu.

Conform modificărilor, puterea parlamentului sporeşte în relaţia cu guvernul şi Preşedinţia.

Un referendum va putea fi organizat la solicitarea Preşedinţiei sau la cererea a 250.000 de cetăţeni, însă doar în condiţiile în care parlamentul va aproba demersul.

În plan extern, preşedintele va putea participa la reuniunile Uniunii Europene doar atunci când tema discuţiilor vizează securitatea, apărarea sau politica externă.

Fără a da un vot final, parlamentarii din comisie au agreat ideea ca preşedintele să nu poată refuza numirea unui premier desemnat de o majoritate parlamentară.

În mare parte, aceste modificări au fost propuse şi adoptate de majoritatea USL cu voturile UDMR şi ale minorităţilor.

Singura propunere a PDL agreată de actuala majoritate parlamentară vizează dizolvarea parlamentului în cazul în care referendumul pentru suspendarea preşedintelui eşuează, dar nici în acest caz nu a fost dat votul final.

Valeria Schelean, deputat PDL, spune că partidul său are un amendament aproximativ identic cu cel pe care l-a propus Forumul constituţional.

"Dacă propunerea de demitere a preşedintelui României nu este aprobată prin rezultatul referendumului, parlamentul se dizolvă de drept; în maximum 45 de zile guvernul va organiza alegeri", a precizat Valeria Schelean.