Marea Neagră, „în continuare o necunoscută pentru cei mai mulți dintre cei care trăiesc în vecinătatea ei”

Institutul bucureștean GeoEcoMar de cercetări în domeniul geologiei și geoecologiei marine organizează o conferință dedicată proiectului cu tema „Viitorul Mării Negre - știință, prosperitate și oameni”.

La conferință vor fi abordate subiecte precum evoluția așa numitei „economii albastre” (a mărilor și oceanelor), crearea unui ”geamăn digital” al Mării Negre, formarea profesională a celor ce prezintă în fața autorităților impactul pe care mările lumii o au asupra vieții și bunăstării oamenilor, susținerea factorilor decidenți pentru un mediu marin sănătos și productiv.

Într-un interviu pentru Radio România Actualități, directorul institutului GeoEcoMar Adrian Stănică spune că Marea Neagră a fost foarte aproape de un scenariu sumbru în care ar fi putut deveni o mare „lipsită de viață”. A intervenit însă hazardul istoric și Marea Neagră, așa cum o știm, a trecut peste acest moment dificil - însă amenințările la adresa ei nu au dispărut. De aceea, afirmă Adrian Stănică, e important ca oamenii să fie instruiți pentru a nu mai ajunge în situații de criză similare.

Reporter: De ce o conferință care să se numească ”DOORS Stakeholder Conference: Black Sea Futures: Science, Prosperity, and People (Viitorul Mării Negre - știință, prosperitate și oameni)”?

Adrian Stănică: Pentru că asta încercăm să facem: să studiem Marea Neagră, procesele care au loc aici, iar prin știință să înțelegem mai bine cum putem folosi în mod durabil potențialul Mării, fără să degradăm calitatea ecosistemelor în mod iremediabil. Iar totul se poate face doar cu ajutorul oamenilor. Oameni instruiți, educați, care încearcă să cunoască, să iubească și să protejeze Marea Neagră.

Reporter: Dacă nu facem nimic, oamenii de știință cred că Marea Neagră poate ajunge prima mare importantă care să fie lipsită de viață. Aceasta afirmație este un avertisment foarte serios. Ar putea deveni situația Mării Negre una atât de gravă?

Adrian Stănică: Trebuie să punem totul în context. Datorită poluării din toate sursele posibile, a pescuitului necontrolat, a sosirii accidentale în Marea Neagră a unor specii exotice care nu au găsit aici nici un inamic natural, la finele anilor 1980 - începutul anilor 1990 marea noastră a fost la doi pași să fie aproape total lipsită de viață. Vorbim aici despre ce se întâmplă la adâncimi mici, de cel mult 200 de metri, pentru că sub acele adâncimi, până în partea abisală, Marea Neagră este lipsită de oxigen și, deci, formele complexe de viață nu pot rezista.

Din fericire, un cumul de factori a contribuit la salvarea vieții din Marea Neagră. Pe de o parte, falimentul industriilor din fostele state comuniste și dispariția flotelor de pescuit alcătuite din nave mari, care aveau un puternic impact asupra mediului, au redus masiv presiunea asupra mediului marin. Pe de altă parte, cel mai vorace agresor pentru formele juvenile a numeroase specii de pești, ctenoforul Mnemiopsis leyidi - mic organism din familia meduzelor - , care la începutul anilor 1990 ajunsese să se înmulțească extrem de mult, a început să intre în echilibru odată cu ajungerea - tot accidentală, tot adusă de nave -, în Marea Neagră a inamicului său natural.

„Cred că cei mai mulți oameni nu conștientizează cât de mult rău pot face mării prin mizeria pe care o lasă pe plaje” - Adrian Stănică

Ultimele două decenii marchează o relativă și ușoară îmbunătățire a stării de sănătate a Mării Negre. Dar de mai bine de un deceniu începem să ne confruntăm cu o nouă perioadă de dezvoltare economică, pe de altă parte, apar noi categorii de poluanți, numiți și poluanți emergenți, începem să ne înecăm în plastic de toate formele și dimensiunile.

De aceea am făcut această afirmație – dacă nu vom preveni și controla dezvoltarea activităților umane care au impact asupra mediului marin (și aproape totul ajunge, până la urmă, în mare), riscăm să distrugem totul – și încă foarte rapid. Scopul nostru este de a promova activități umane care nu afectează ireversibil funcțiile specifice ecosistemelor marine, care permit menținerea unui echilibru natural. Trebuie însă să înțelegem limitele în care putem beneficia de aceste resurse ale mării. Dorim o mare sănătoasă și care să asigure prosperitate pe termen lung. Dar dacă nu identificăm și
prevenim din timp elementele și activitățile critice, nu putem reuși.

Reporter: Proiectul DOORS (“Developing Optimal and Open Research Support for the Black Sea”) este finanțat prin Programul Cadru Orizont 2020 al Comisiei Europene, Directoratul General Cercetare – Inovare. Scopul proiectului este punerea în practică a Agendei Strategice de Cercetare Inovare la Marea Neagră. Ce presupune această punere în practică?

Adrian Stănică: În cadrul proiectului, avem trei mari direcții de lucru. Prima privește crearea unui dispozitiv digital (numit System of Systems) care va da acces utilizatorilor la date de foarte multe feluri – date care conțin informații științifice despre Marea Neagră. Acest dispozitiv digital poate părea simplu dar este deosebit de complex, pentru că permite vizualizarea a unor seturi de date care au fiecare caracteristicile sale, iar gruparea lor ne poate da o imagine mult mai completă și corectă despre care este starea Mării Negre în prezent. Am incorporat deja seturi de date diverse, care ne fac să înțelegem variațiile sezoniere ale diverșilor parametri, vorbesc aici despre temperatură, salinitate, alți parametri fizici și chimic, dar și dinamica liniei țărmului, cum variază valurile sau nivelul mării. Toate sunt informații esențiale pentru multe categorii de utilizatori, de la cercetători, la cei care au responsabilități în domeniul protecției mediului, posibili utilizatori care vor să dezvolte sau au deja mici afaceri în Economia Albastră.

A doua mare direcție, Acceleratorul pentru Creșterea Albastră, privește folosirea informațiilor despre Marea Neagră și limitele sale pentru a susține dezvoltarea afacerilor în domeniul Economiei Albastre. Avem cursuri de instruire despre cum se pot porni sau gestiona afaceri în domeniul acesta, dar ne ocupăm și cu evaluarea potențialului funcțiilor ecosistemelor pentru susținerea de afaceri în domeniul energiilor regenerabile din mediul marin, promovarea patrimoniului submarin și altele. Încercăm să stabilim, împreună cu persoane din toate statele Mării Negre, care ar trebui să fie căile prin care să asigurăm o dezvoltare economică fără distrugerea mediului marin.

A treia mare direcție privește educația. Vorbim aici despre educație tradițională, despre crearea unui program de Master dedicat Mării Negre, cu participarea mai multor universități din zonă, dar și din alte state ale Uniunii Europene. Avem apoi programe de stagiu ale tinerilor cercetători și doctoranzi la instituții academice sau de cercetare – gazdă, pe tematici care privesc diverse aspecte ale cunoașterii Mării Negre. Și avem apoi multe activități de conștientizare, de a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă în prezent Marea Neagră și modul în care pot fi rezolvate aceste probleme.

Toate aceste mari obiective sunt piloni fundamentali ai Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră, de aceea încercăm să punem în practică niște concepte, astfel încât să nu rămână doar pe hârtie.

Reporter: În proiect sunt 35 de parteneri din 15 țări. Între aceștia, Ucraina, cu Odessa State Environmental University (OSENU) și National Academy of Sciences of Ukraine (MGEC) și, până în aprilie 2022, Rusia, cu Shirshov Institute of Oceanology și Russian Academy of National Economy and Public Administration. Ar putea cooperarea științifică să fie reluată după încheierea războiului din Ucraina?

Adrian Stănică: Suntem cercetători, lucrăm toți în același bazin maritim, iar marea nu are frontiere. Deci este evident că la un moment dat, după sfârșitul războiului, cândva această colaborare va fi reluată. În cât timp? Depinde aici cât de repede se va termina războiul, rezultatul său și cât de dureroase vor fi experiențele colegilor noștri ucraineni, pentru că ei sunt cei care au fost agresați și au avut și au de suferit. Este normal să fim solidari cu victimele.

Reporter: Cel de-al patrulea obiectiv al Proiectului DOORS Black Sea este „Bring the Black Sea Environment closer to society”. Cum ar putea fi el explicat pentru a putea fi înțeles de publicul larg?

Adrian Stănică: Marea Neagră este marea noastră. Nu doar a românilor, ci a tuturor celor care trăiesc de-a lungul țărmurilor sale. Avem o istorie comună lungă de milenii, există o cultură și o civilizație specifică Mării Negre, din timpul vechilor greci și până în prezent. Dar în ultima peste jumătate de secol mulți au uitat acest lucru. Toate schimbările sociale, politice și economice au dus la schimbări profunde în societate, iar lumea nu prea mai cunoaște ce este de fapt Marea Neagră, cât e de importantă pentru noi și care este soarta ei.

De aceea încercăm să povestim oamenilor care este starea Mării Negre, cât e de sănătoasă, ce probleme are, ce beneficii poate aduce. Evident, încercăm să povestim și cât este de fragilă, cum o afectăm prin activitățile noastre și ce putem face să o protejăm.

Cred că cei mai mulți oameni nu conștientizează cât de mult rău pot face mării prin mizeria pe care o lasă pe plaje. Mergeți vara, pe o plajă care a fost curățată de dimineață (și cele mai multe așa sunt) și vedeți ce rămâne. Fiecare chiștoc de țigară aruncat în nisip, fiecare recipient de plastic uitat acolo – toate își adaugă efectele la degradarea mediului marin.

Sunt doar câteva exemple. Pe scurt, considerăm că Marea Neagră este încă o mare necunoscută pentru cei mai mulți dintre cei care trăiesc în vecinătatea ei și încercăm să spunem poveștile sale celor interesați.