UE cere Turciei ”consens naţional” pentru noile schimbări constituţionale
UE a îndemnat autorităţile de la Ankara să obţină un consens naţional cât mai larg pentru aplicarea schimbărilor constituţionale.
Articol de Radiojurnal, 17 Aprilie 2017, 11:15
Uniunea Europeană a îndemnat autorităţile de la Ankara să obţină un consens naţional cât mai larg pentru aplicarea schimbărilor constituţionale, după ce preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a câştigat la limită referendumul de ieri prin care obţine puteri sporite.
Într-un discurs televizat, şeful statului a salutat ceea ce a numit decizia istorică a poporului turc şi a cerut ţărilor străine să respecte rezultatul.
El a vorbit totodată de posibila reintroducere a pedepsei cu moartea, ceea ce ar pune capăt procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.
Datele oficiale arată că 51,37% dintre votanţi s-au pronunţat pentru reforma Constituţiei, la o rată de participare de 85 de procente, dar preşedintele a pierdut în zonele majoritar kurde şi în marile oraşe, inclusiv la Istanbul, unde şi-a început cariera politică.
Partidele de opoziţie au anunţat că vor contesta rezultatul din cauza neregulilor semnalate pe timpul votării. Mihai Udroiu aminteşte reperele reformei constituţionale pentru care preşedintele turc ar fi dorit o susţinere mult mai consistentă.
Principala schimbare constituţională cerută de Recep Tayyip Erdoğan este trecerea de la o preşedinţie cu rol predominant ceremonial la una executivă, ceea ce înseamnă că şeful statului va fi şi şef al guvernului, iar funcţia de premier va dispărea. Astfel, preşedintele ţării îi va numi pe membrii cabinetului, care, la rândul lor, vor putea să treacă prin decret anumite legi, vor putea să dizolve Parlamentul şi să declare stare de urgenţă.
Ei nu vor mai putea fi convocaţi în comisiile legislative. Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan motivează că actualul sistem parlamentar turc slăbeşte adesea abilitatea guvernului de a lua decizii importante. În plus, el susţine că noua arhitectură politică va face executivul Turciei mai puternic şi mai capabil să apere ţara împotriva unor ameninţări externe, precum terorismul, sau interne, precum insurgenţa kurdă sau loviturile de stat.
Contestatarii iniţiativei susţin că sistemul propus conferă prea multă putere preşedintelui şi va duce la autoritarism, pentru că acesta va avea multă influenţă atât asupra justiţiei, cât şi a Parlamentului. Modificarea constituţională ar urma să fie aplicată din 2019, când se termină mandatul actualului Legislativ. Atunci vor avea loc simultan alegeri prezidenţiale şi parlamentare, care se vor repeta la fiecare 5 ani.
