UE a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă la noile taxe vamale americane

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a apreciat astăzi că noile tarife care urmează să fie anunţate de preşedintele american, Donald Trump, vor avea consecinţe negative pentru întreaga lume, iar pagubele vor depinde de cât de departe vor merge, cât timp vor fi în vigoare şi dacă vor duce la negocieri comerciale încheiate cu succes. Uniunea Europeană va fi direct afectată, iar Comisia a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă, dacă nu va fi găsită o soluţie la masa negocierilor.

Cum ar putea arăta contramăsurile europene, a transmis de la Bruxelles, Bogdan Isopescu: În luna martie a intrat în vigoare primul val de tarife, cel pentru oţelul şi aluminiul ce intră în Statele Unite. Producătorii europeni, precum Germania sau România, sunt afectaţi direct, pentru că pot pierde o parte din comenzile anuale. Pentru România, spre exemplu, valoarea acestui export a fost de aproximativ 500 de milioane de dolari în 2023, conform BRD. Un al doilea val de tarife este cel anunţat de Washington pentru maşinile şi piesele auto care intră în Statele Unite. Din nou, Europa este afectată, pentru că America este una dintre cele mai importante pieţe de desfacere pentru producţia auto comunitară. România este şi ea prinsă din nou, pentru că se află pe lanţul de livrare, nu neapărat pentru maşini, cât pentru piese auto. Analiştii prognozează disturbări masive pe piaţa mondială. În fine, al treilea val de tarife va fi anunţat astăzi, iar Comisia şi statele europene aşteaptă să vadă ce alte sectoare ale economiei comunitare vor fi vizate. Pentru toate acestea, Comisia a anunţat măsuri în oglindă.

După primul val de tarife, Comisia a promis tarife pentru diverse produse specific americane, tarife cu un efect financiar similar pentru Statele Unite, aproximativ 28 de miliarde de dolari, însă a amânat impunerea lor pentru mijlocul lui aprilie din două motive. În primul rând pentru a vedea efectul cumulat al tuturor tarifelor anunţate de Trump şi pentru a discuta apoi cu actorii economici vizaţi, iar în al doilea rând pentru că speră într-o negociere cu Statele Unite pentru a le elimina sau a le reduce. Însă administraţia Trump nu dă semne de vreo intenţie de negociere. Atitudinea faţă de Europa se vede şi în modul în care a tratat toate apelurile lansate de Comisia, Parlamentul sau Consiliul European. Niciun oficial de vârf nu s-a întâlnit până acum cu Donal Trump, ba chiar unii au fost trataţi cu uşa închisă şi anulări de întrevederi, cum a fost cazul şefului diplomaţiei europene, Kaja Kallas.

Mai mult, preşedintele american repetă la nesfârşit anumite enunţuri false, cum ar fi cazul aşa-zisului deficit comercial uriaş în defavoarea Statelor Unite. În realitate, balanţa comercială este echilibrată cu trei procente deficit pentru americani. Însă pe partea de servicii, Statele Unite sunt în avantaj.

Politica blocului comunitar în privinţa relaţiilor comerciale cu Statele Unite şi a răspunsului la aceste tarife este în mâna Comisiei Europene, iar statele membre sunt cele care o aprobă în Consiliu. Aşa că nu se pune problema unei abordări naţionale a acestui caz, ci doar la nivel de bloc unitar european. Comisia are acum mai multe variante, de la tarife la măsuri de revanşă asupra băncilor sau marilor companii americane din domeniul tehnologiilor digitale, de la impunerea de tarife pentru zborurile americane până la restricţionarea accesului companiilor americane pe piaţa contractelor publice.

Comisia Europeană este interesată de un răspuns care să nu afecteze major consumatorii europeni, pentru că orice tarif suplimentar este plătit în final de consumatorii comunitari, la fel cum tarifele lui Trump vor fi plătite de consumatorii americani.

Un ultim avertisment vine dinspre Banca Europeană Centrală, de unde preşedintele Christine Lagarde spune că a venit momentul pentru un marş al independenţei europene, afirmaţie care trimite mai degrabă la problema nevoii de ramforsare a autonomiei economice şi a lanţului de aprovizionare atât de complexe la nivel global. Pare un moment în care izolaţionismul este pericolul global, dincolo de apărare.

/ editor Adriana Tudose /