Temele României la Consiliul European

Viitorul guvern are ca teme să obţină găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentelor şi să revigoreze industria de apărare folosind noul Fond European de Apărare, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul Consiliul European, unde apărarea, securitatea internă şi externă şi comerţul au dominat discuţiile.

Preşedintele Klaus Iohannis a avutla Bruxelles, o întâlnire cu şeful statului francez Emmanuel Macron, cu care a stabilit crearea de echipe tehnice care să găsească soluţii pentru chestiunea muncitorilor detaşaţi, consideraţi de Paris drept o sursă de concurenţă neloială pentru francezi, pe piaţa muncii.

România cere egalitate

Romania a ceut la Consiliul European prin preşedintele Klaus Iohannis ca noile instrumente de securitate internă să fie aplicate unitar la nivelul UE, fără diferenţe între statele din Schengen şi cele ca România care, nu sunt membre dar aplică regulamentele Schengen într-o proporție foarte mare. Klaus Iohannis a vorbit despre Schengen şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron la care a spus că a găsit deschidere privind perspectivele romneşti de aderăare la acest spaţiu. Însă, a precizat Iohannis, nu crede că vom înregistra progrese semnificative până l alegerile din Germania şi până la numirea unui guvern în Olanda.

Nemulţumiri europene

În ce priveşte situaţia românilor din Marea Britanie după Brexit, Klaus Iohannis a spus că declaraţiile premierului britanic privind rămânerea în regat a rezidenţilor europeni, sunt promiţătoare dar aşteaptă transpunerea în documente concrete. De altfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk a spus că oferta de până acum a Londrei este sub aşteptările Uniunii şi chiar riscă să înrăutăţească situaţia cetăţenilor europeni din Marea Britanie.

Comerţ liber dar cu reciprocitate

Liderii europeni au dezbătut şi echilibrul dintre comerţ liber şi protecţie şi au stabilit că Europa va rămâne deschisă dar cu mai multă reciprocitate şi o mai bună protecţie faţă de practici comerciale incorecte De altfel, Consiliul a decis că, pe viitor, Comisia Europeană va trebui să analizeze investiţiile străine în Europa în sectoarele strategice. Iniţial era vorba de supraveghere dar Consiliul a renunţat la termen pentru că aducea prea mult a protecţionism.

Chinezii şi România

Discuţia privind comerţul liber şi inevstiţiile străine a apărut după ce China a cumpărat o serie de companii europene de înaltă tehnologie. Cum investitorii chinezi şi-au manifestat interesul şi pentru România, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns la o întrebare Radio România, că deocamdată e vorba de mai multă atenţie ca să nu pierdem avantajul tehnologic european.

“Toată lumea este de acord în Europa, și asta s-a văzut și astăzi în discuții, că vrem să mergem pe calea liberului-schimb, deci comerț pe bază de liber schimb, dar trebuie să evităm abordările naive. Sunt țări care au altfel de abordări și trebuie să găsim cele mai bune căi, și asta e analiza, de a proteja investițiile strategice sensibile și de a proteja, în esența know-how-ul pe care îl avem în Europa. Asta nu înseamnă că ne închidem, nu vrem să cădem în extrema protecționismului, dar o atenție sporită este necesară” a spus Klaus Iohannis.

Lansare pentru apărare

La Consiliu s-a decis şi lansarea procesului de cooperare structurată permanentă în cadrul căruia vor fi lansate misiuni și operațiuni europene şi vor fi create capacități de apărare. Cadrul este flexibil și permite participarea tuturor statelor interesate, aşa cum e şi România iar în 3 luni de acum înainte, statele membre trebuie să stabilească împreună criterii şi angajamente de participare.

Şanse pentru România

Oportunităţi pentru România sunt şi Fondul european pentru apărare propus recent de Comisia Europeană și Grupurile tactice de luptă ale Uniunii. Prin Fond ar putea fi revigorată industria românească de apărare, a explicat Klaus Iohannis la o întrebare a Radio România. Important e că din fond pot obţine finanţare şi întreprinderi mici și mijlocii. Romania este aşteptată să vină cu o listă de proiecte de dezvoltare de capacităţi pentru apărarea europeană. Consiliul European a mai decis ca desfăşurarea de grupuri tactice de luptă să fie finanţată printr-un efort comun prin mecanismul Atena al Uniunii, în regim permanent.

Franţa şi Germania nu exclud revizuiri

La finalul Consiliului, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel macron au declarat că Uniunea trebuie să se reformeze mai rapid ca să facă faţă globalizării şi provocărilor de securitate internă şi externă iar pentru asta, Franţa şi Germania nu exclud revizuirea tratatelor Uniunii.