Summitul european, succesul pragmatismului

Liderii europeni au părăsit Bruxelles-ul după ce au reuşit două acorduri aproape nesperate, aşa cum au recunoscut ei înşişi, şi cu promisiunea unui summit special în aproximativ două săptămâni pentru nominalizarea primilor doi oameni din fruntea Uniunii.

Summitul are meritul de a fi stabilit un mandat al europenilor pentru negocierile asupra schimbărilor climatice, negocieri care vor avea loc la Copenhaga, şi, la fel de important, de a fi deblocat ratificarea Tratatului de la Lisabona, dând satisfacţie Cehiei prin acceptarea derogării de la Carta Europeană a Drepturilor Omului.

Deşi mai este de aşteptat şi verdictul Curţii Constituţionale Cehe înainte ca preşedintele Vaclav Klaus să-l poată semna, premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, s-a arătat încrezător.

"Având în vedere reacţiile venite de la Praga la acordul nostru de aseară, sunt optimist că preşedintele ceh va semna curând Tratatul de la Lisabona. Mai avem un singur obstacol, verdictul Curţii Constituţionale Cehe, însă drumul pentru ratificarea tratatului este acum deschis" a afirmat Fredrik Reinfeldt.

Premierul Fredrik Reinfeldt a repetat de altfel că obiectivul preşedinţiei suedeze este ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare până la sfârşitul anului.

Nicolas Sarkozy consideră că s-a mers un pic cam departe

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a recunoscut în conferinţa de presă că, o dată cu derogarea acordată Cehiei de la Carta Europeană a Drepturilor Omului, Uniunea Europeană a mers un pic cam departe.

"Este un pas făcut în plus, dar care ar fi fost soluţia? Blocajul?" s-a întrebat Nicolas Sarkozy.

Răspunsul la întrebarea retorică a preşedintelui francez este tocmai acordul statelor membre prin care i-au făcut concesii Cehiei pentru a putea merge mai departe cu Tratatul de la Lisabona.

Încălzirea globală, un alt subiect soluţionat

La fel de important, deşi pe un alt palier de discuţie, consensul găsit ieri pentru finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice i-a făcut pe liderii europeni să respire uşuraţi şi să reafirme rolul de lider al Uniunii Europene la nivel mondial, aşa cum a accentuat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

"Acum putem privi restul lumii în ochi şi îi putem spune că noi, europenii, ne-am făcut treaba şi suntem pregătiţi pentru negiocierile de la Copenhaga. Era esenţial ca Uniunea să-şi păstreze rolul de lider şi credibilitatea şi asta am făcut cu acordul de astăzi" a afirmat Jose Manuel Barroso.

Mărul discordiei între statele membre ale Uniunii pentru a definitiva mandatul de negociere pentru Copenhaga era cu ce sumă de bani va participa fiecare ţară la efortul de ajutorare a ţărilor sărace ale lumii în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Şi asta, în condiţiile în care evaluarea Comisiei spune că respectivele ţări vor avea nevoie de 100 de miliarde de euro pe an din 2013 până în 2020, iar contribuţia Uniunii ar urma să fie de 15 miliarde de euro pe an.

Compromisul găsit de Franţa, cele nouă ţări est-europene recent intrate în Uniune, între care şi România, şi preşedinţia suedeză spune că, pentru a ajuta ţările sărace să se pregătească pentru aplicarea prevederilor de mediu din 2013, Uniunea Europeană le va da între 5 şi 7 miliarde de euro pe an începând de anul viitor şi până în 2012 inclusiv.

Contribuţia urmează să se facă pe bază de voluntariat, în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări.

O nouă temă, preşedinţia UE

Eficienţa cu care premierul suedez a reuşit cele două acorduri i-a atras mulţumirile omologilor săi, dar şi o sugestie din partea presei: nu ar vrea să fie viitorul preşedinte al Uniunii? Vizibil amuzat, premierul Reinfeldt a explicat că are o slujbă în Suedia şi în plus nu vrea să rateze alegerile legislative suedeze de anul viitor.

Alt demnitar care a insistat că nu vrea o funcţie europeană este ministrul britanic de externe, David Milleband, creditat cu şanse pentru postul de înalt reprezentant pentru politică externă.

"Nu sunt candidat pentru acest post, nu sunt disponibil. Sunt mândru să fiu ministru de externe în guvernul premierului Brown şi asta este ceea ce sunt hotărât să fac", a spus David Milleband.

El a mai afirmat că nu vrea să participe la speculaţiile care-l dau drept al doilea candidat britanic, lăsând să se înţeleagă că asemenea abordare i-ar slăbi şansele lui Tony Blair pentru preşedinţia Uniunii.