Statul român, în topul condamnărilor la CEDO
Cele mai multe condamnări ale statului român la CEDO sunt în legătură cu restituirea imobilelor naţionalizate, arată un document al Academiei Române. România ocupă locul trei în topul condamnărilor.
Articol de Cătălin Lenţa, 10 Mai 2011, 19:40
Centrul de Studii de Drept European din cadrul Academiei Române a lansat al şaselea volum cu hotărârile CEDO pronunţate împotriva României.
Potrivit documentului, România rămâne pe locul trei în topul ţărilor cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după Rusia şi Turcia.
Cele mai multe condamnări sunt pe drept civil, în legătură cu restituirea imobilelor naţionalizate. Cel mai lung dosar a fost soluţionat în 12 ani, iar cel mai scurt în doi ani şi două luni.
În anul 2010, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului au fost înscrise 140.000 de plângeri, din care au fost analizate 3800.
CEDO a pronunţat 200 de decizii împotriva României. În 135 dintre acestea s-a constatat încălcarea a cel puţin a unui drept din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
"În materie civilă, avem 90 de hotărâri de condamnare. Din toate aceste hotărâri, în majoritatea lor, s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate.
"Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult între anii anteriori şi 2010. A scăzut un pic numărul de condamnări, stăm ceva mai bine, dar să nu uităm că avem, totuşi, o hotărâre-pilot", a spus judecătorul Dragoş Călin.
În 2010, au fost pronunţate trei milioane de decizii de instanţele româneşti. Doar 258 dintre acestea au fost date prin mediere.
Potrivit autorilor cărţii, puterea legislativă este sancţionată în 79% dintre cauzele în care s-au pronunţat hotărâri de condamnare, puterea executivă în 65%, puterea judecătorească în 54%, iar Curtea Constituţională este responsabilă doar într-un dosar din 135.
În urma datelor pe care le-au reţinut, autorii au calculat şi un cuantum al despăgubirilor pe care România trebuie să le plătească în 2010.
"România a fost obligată la plata sumei totale de 4.284.000 de euro. În materie civilă, suma totală a despăgubirilor a fost de 3.874.000 - cu aproximaţie - de euro. Despăgubirile în materie civilă le depăşesc pe cele în materie penală", a afirmat judecătorul Ionuţ Militaru.
Restituirile proprietăţilor rămâne o problemă foarte importantă
Statul român a început să şi câştige la CEDO, precizează agentul guvernamental Irina Cambrea. Totuşi, problematica restituirii proprietăţilor rămâne o problemă foarte importantă.
"Consecinţa imposibilităţii restituirii în natură în foarte multe dintre cazuri este aceea a creşterii impactului bugetar a despăgubirilor. Din păcate, această problemă a impactului bugetar este una dintre cele mai dificil de rezolvat în condiţiile actuale", a spus Irina Cambrea.
Potrivit judecătorului Mihai Udroiu, detaşat la Ministerul Justiţiei, măsurile legislative şi executive nu sunt suficiente pentru a evita condamnările României la CEDO.
"Este foarte important ca sistemul judiciar, dincolo de aspectele legislative şi executive, să reacţioneze pozitiv în spiritul şi în esenţa Convenţiei. Nici viitoarea legislaţie nu va rezolva în totalitate problemele care se află în momentul ăsta pe rolul Curţii Europene", a afirmat Mihai Udroiu.
Mihai Udroiu precizează că, în acest context, hotărârile de condamnare a României de către CEDO constituie prioritatea de grad zero a tuturor structurilor statale, în vederea remedierii urgente a încălcării situaţiilor care au generat încălcarea drepturilor omului.
