CEDO dă un ultimatum statului român

Statul român va fi obligat ca în maxim 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate.

Judecătorii CEDO au discutat, marţi, cauzele pilot privind retrocedarea caselor naţionalizare şi măsurile compensatorii, problemă sistemică a României, nerezolvată, care a condus la plata a milioane de euro despăgubiri către foştii proprietari.

Dacă România nu va modifica în 18 luni legislaţia conform cererii CEDO, riscă chiar excluderea din Consiliul Europei, a declarat pentru România Actualităţi, Gheorghe Piperea, profesor la facultatea de drept a Universităţii Bucureşti, transmite reporterul Mădălina Radu.

"În cazul în care nu va aplica în termen de 18 luni cererile CEDO, România riscă suspendarea sau chiar excluderea din Consiliul Europei" a spus profesorul universitar Gheorghe Piperea.

Instanţa de la Strasbourg a decis în două cauze pilot privind retrocedările imobilelor naţionalizate că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă.

CEDO obligă autorităţile ca în termen de 18 luni să ia "măsuri concrete pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 1 din Convenţie".

În cauzele pilot, CEDO a stabilit că statul român a încălcat articolele 1 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind protecţia proprietăţii şi, respectiv, dreptul la un proces echitabil.

CEDO, asaltată de plângerile de restituire a imobilelor confiscate

Maria Atanasiu, Ileana Poenaru şi Ileana Solon au dat în judecată statul român pentru recuperarea unor imobile, respectiv terenuri naţionalizate în vremea regimului comunist.

Totodată, instanţa de la Strasbourg a condamnat statul român la plata unor despăgubiri totale de peste 180.000 de euro în cele trei cauze.

Curtea a decis că cele trei dosare sunt admisibile şi pot fi judecate împreună.

CEDO a mai decis suspendarea judecării tuturor cauzelor similare, timp de 18 luni de la data în care această hotărâre devine definitivă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a decis, la sfârşitul lunii februarie, folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României în cauzele referitoare la imobilele naţionalizate în timpul regimului comunist, soluţia fiind adoptată drept urmare a absenţei unui mecanism de retrocedare sau compensare.

Curtea Europeană a dezvoltat procedura hotărârilor pilot pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme sistemice care conduc la încălcări repetate ale drepturilor fundamentale.

Concret, pronunţarea unei hotărâri pilot într-o cauză determină suspendarea tututor speţelor asemănătoare, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei.

De când România este parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, majoritatea cauzelor aduse împotriva sa privesc încălcări ale diferitelor drepturi fundamentale protejate de Convenţie, în restituirea proprietăţilor imobiliare preluate abuziv de către fostul regim.

În prezent, peste 1.000 de cauze de acest fel se află în faţa Curţii, iar cererile continuă să curgă, numai în anul 2009 fiind înregistrate câteva sute de cereri.

Din 1999 şi până în prezent România a pierdut la Strasbourg peste 150 de cazuri privind imobilele naţionalizate de regimul comunist şi a fost să plătească despăgubiri.

Legile proprietăţii, la controlul CEDO

După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea Curţii, în sensul că se analizează efectivitatea acestor măsuri.

Dacă judecătorii europeni consideră că măsurile luate de stat sunt conforme cerinţelor Curţii şi după ce verifică dacă problemele persoanelor care s-au adresat Curţii vor fi rezolvate la nivel naţional, printr-o decizie radiază de pe rol acele cauze.

Obiectul cauzei Atanasiu şi Poenaru împotriva României îl constituie un imobil situat în Bucureşti, preluat de către stat în 1950.

În 1996, apartamentul a fost vândut de către stat unor chiriaşi, iar în 2001 reclamantele au sesizat Tribunalul Bucureşti, solicitând revendicarea locuinţei şi anularea contractului de vânzare a acesteia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea în revendicare drept inadmisibilă, având în vedere că în februarie 2001, înainte de promovarea acţiunii, a intrat în vigoare Legea 10/2001, drept urmare persoanele îndreptăţite pot obţine măsuri reparatorii numai în condiţiile legii speciale.

S-a considerat că împrejurarea în care persoana a formulat o notificare la Primăria Bucureşti, la care nu a primit un răspuns sau nu a stăruit în îndeplinirea procedurii speciale, nu justifica admisibilitatea acţiunii în revendicare.

Totodată, referitor la cererea de anulare a contractului vânzare-cumpărare, instanţa a invocat buna-credinţă a cumpărătorilor, respingând acţiunea.

Curtea a tras în luna februarie în alt caz judecat un semnal de alarmă, iar autorităţile române puteau să ia măsurile generale cerute de CEDO.

Cum însă autorităţile responsabile nu au luat măsurile necesare, CEDO a anunţat aplicarea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României.

Acum, recomandările Curţii vor fi obligatorii, fiind cuprinse în dispozitivul hotărârii.

Guvernul "va analiza"

Guvernul va analiza impactul deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului privind legislaţia aferentă despăgubirilor acordate în cazul imobilelor naţionalizate şi va adopta măsurile necesare, a declarat premierul Emil Boc.

"Vom analiza, împreună cu ministerul justiţiei, această decizie a CEDO şi vom comunica măsurile pe care le vom lua", a răspuns Emil Boc unei întrebări pe această temă.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au discutat cauzele pilot privind retrocedarea caselor naţionalizare şi măsurile compensatorii, problemă sistemică a României, nerezolvată, care a condus la plata a milioane de euro despăgubiri către foştii proprietari.

Rolul hotărârilor-pilot:

Determină dacă s-a încălcat un drept din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Identifică disfuncţionalitatea internă care a stat la baza încălcării dreptului.

Dă indicaţii Guvernului cu privire la maniera în care disfuncţionalitatea trebuie eliminată.